Conecteaza-te cu noi

ECONOMIC

MINUNE ÎN POST ! VIDEO – După ce i-a pus cruce, linia de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea reînviată de actualul Guvern !

Publicat

in

– Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, anunţă că se va începe reconstrucţia liniei de cale ferată

Linia de cale ferată Vâlcele Râmnicu-Vâlcea, un proiect început încă de pe vremea comunismului şi abandonat, nu are finanţare din partea statului român, asta în condiţiile în care finalizarea sa apare în Masterplanul General de Transport, biblia infrastructurii din România pentru următorii 15 ani. Din ce s-a făcut nu mai e aproape nimic, dar nimeni nu poate spune cât a pierdut România după abandonul, acum 25 de ani, a unei căi ferate aproape terminate. La solicitarea ziarului nostru, in primavara acestui an, Compania Naţională de Căi Ferate SA, ne informa ca cheltuielile totale ale investiţiei sunt estimate la aproximativ 2 miliarde lei, iar durata estimată de realizare este de 4 ani. Tot în primăvară eram anunţaţi că Guvernul ar putea relua lucrările doar dacă sunt asigurate sursele de finanţare.

Minune: Ministrul Transporturilor anunţă reconstrucţia liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele

Dar, minune, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat la sfârşitul sîptămânii trecute că ar trebui făcute eforturi pentru a identifica soluţiile privind circulaţia mai rapidă a bunurilor pe care le folosesc sau le produc marii investitori în România, mai ales în domeniul automotive şi o variantă ar fi construirea tronsonului de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele, care va reduce distanţa de transport şi joncţiunea cu coridorul 4 modernizat vor însemna un plus pentru Dacia şi Ford. „La rectificare, am propus Guvernului şi am căpătat susţinere să începem reconstrucţia liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele. Este un segment de un pic peste 30 kilometri, 34 de kilometri, care a fost aproape terminat înainte de 1989. Este un contract cu un antreprenor ce a fost câştigat mai bine de 10 ani în urmă. Acest tronson va lega Piteşti de Tronsonul 4 Paneuropean aflat în modernizare şi o bună parte din el este deja modernizat, astfel încât o bună parte din bunurile pe care Dacia le aduce din Occident cât şi produsul finit, autoturismele, să poată fi transportate mai repede măcar cu trenul. Este un orizont pe care îl apreciez ca fiind tangibil dacă resursa bugetară va fi susţinută în continuare, şi n-am îndoieli ca acesta să se întâmple, până în 2020 şi acest sector poate fi construit. Se reduce distanţa de transport cu peste 130 de kilometri şi joncţiunea cu coridorul 4 care urmează să fie modernizat, iar viteza de circulaţie să atingă 120 kilometri şi să însemne un plus pentru Dacia şi pentru Ford, pe de altă parte”, a mai precizat ministrul.

Reluare de lucrări cu mare tam-tam PSD şi în 2004 cu Adrian Năstase prim ministru

Proiectul unei linii de cale ferată între localitatea Vâlcele din judeţul Argeş, şi Râmnicu Vâlcea, a început în perioada comunista. Autorităţile doreau să construiască această cale ferată de 39 km, ca să scurteze drumul dintre Bucureşti şi Sibiu cu circa 80 de kilometri, ceea ce, la vremea respectivă, însemna o economie de timp de 90 de minute. Practic acest tronson lega linia ferată Piteşti-Curtea de Argeş de Râmnicu Vâlcea-Sibiu, legând astfel Bucureştiul de Sibiu pe Valea Oltului. În acest moment, la Sibiu se poate ajunge prin două variante: prin Roşiori, Piatra Olt, Râmnicu Vâlcea, un traseu de 7 ore, sau pe Valea Prahovei, prin Braşov. Despre proiect s-a discutat chiar în anii de după al doilea război mondial, în 1949 s-au făcut primele studii, iar construcţia efectivă a început în 1974. Lucrările au fost oprite însă în 1989, în condiţiile în care linia ferată era aproape gata. In data de 26 mai 2004, în prezenţa primului ministru de atunci al Guvernului Romaniei, Adrian Nastase,şi a ministrului transporturilor, constructiilor şi turismului, Miron Mitrea, a avut loc inaugurarea şantierului la linia de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea. Constructia liniei ce va lega Valcele de Ramnicu Valcea trebuia asigurata de o firma din Italia si includea realizarea a 38 km de cale ferata cuprinzand lucrari de terasamente, aparari, consolidari drenaje si suprastructura feroviara; 138 lucrari de arta – 2 tuneluri, 3 pasaje inferioare, 15 viaducte, 6 poduri si 112 podete; 5 statii de cale ferata; cladiri in statii, instalatii de semnalizare si telecomunicatii feroviare.
Din păcate, in afară de marele tam tam pesedist nu s-a făcut nimic, ba din contra, după acest episod calea ferată a fost practic dezafectată. Şinele au fost scoase, la fel şi traversele. Mai mult, chiar şi gara din Vâlcele, de pe linia Piteşti-Curtea de Argeş, construită special pentru acest proiect, a ajuns o ruină.

 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

LIDER ȘI ANUL TRECUT – Dacia a vândut în 2019 peste 55.000 de vehicule în România

Publicat

in

  • Fiecare model al gamei este lider în segmentul său de piață.
  • Vânzările Dacia pe piețele externe au depășit 681.000 unități.

Pe o piață românească tot mai concurențială, Dacia a încheiat anul 2019 cu vânzări în creștere și cu o consolidare a prezenței sale în toate segmentele în care este prezentă. Astfel, marca a livrat în total 55.463 de vehicule, față de 54.593 în 2018.

Datorită ofertei sale comerciale adaptate, Dacia a atras atenția unei categorii largi de clienți, inclusiv a celor care au ales să își achiziționeze un vehicul nou prin intermediul programului de reînnoire a parcului auto din România care și-a dovedit, odată în plus, pertinența și utilitatea. Aproape 45% din totalul vehiculelor noi cumpărate în anul 2019 prin acest program, numit generic „Rabla”, au purtat marca Dacia.

Rezultatele bune la nivel de marcă au fost dublate de cele corespunzătoare fiecărui model în parte. Podiumul celor mai populare autoturisme noi din România a fost ocupat, și în 2019, de trio-ul Logan, Duster, Sandero.

Disponibil, de la sfârșitul anului, și într-o versiune Stepway – inedită pentru un vehicul tricorp – Logan berlină rămâne cel mai bine vândut autoturism pe piața autohtonă, cu 20.433 vehicule livrate în 2019. Un succes completat de cel al modelului Logan MCV care, cu 4.096 unități vândute, rămâne break-ul preferat al românilor.

Duster și-a menținut poziția de lider detașat în segmentul SUV, cu 12.795 unități vândute, din care 70% în configurație 4×4. Modelul a beneficiat în cursul anului trecut de introducerea unei noi motorizări pe benzină, de 1.0 litri și 100 CP. Un exemplar special adaptat, cunoscut sub denumirea de „Papamobil”, utilizat în cursul vizitei în România a Papei Francisc, a fost înmatriculat, la sfârșitul anului trecut, de Statul Cetății Vaticanului.

O performanță foarte bună a înregistrat și modelul Sandero, ale cărui vânzări au ajuns la 11.799 unități, față de 10.218 în anul precedent. În mod remarcabil, versiunea cea mai accesorizată, Stepway, a reprezentat aproape 80% din volumele livrate.

Cu 2.523 unități vândute, Dokker a reușit în 2019 cele mai bune vânzări de la lansarea sa pe piața din România, în timp ce Lodgy (1.056 unități), a rămas lider în segmentul monovolumelor.

Vânzări pe piețele externe

Vânzările totale ale mărcii Dacia (România, plus piețele internaționale) au atins, anul trecut, 736.570 unități. În Europa (statele UE + EFTA), Dacia a comercializat 581.543 de autoturisme, și figurează pe locul al 13-lea în clasamentul celor mai vândute mărci.



Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

APARE ? Lege pentru interzicerea înmatriculării în România a mașinilor sub Euro 4

Publicat

in

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, că a elaborat un proiect legislativ care prevede ca în România niciun vehicul care are o normă de poluare sub Euro 4 să nu mai poată fi înmatriculat. Primarul Iașiului a spus că toate celelalte vehicule sub Euro 4 care au fost înmatriculate până la apariția acestei legi „rămân și fac parte din parcul național al României”.

” Prin articolul 1 cerem interzicerea înmatriculării în România a oricărui tip de vehicul sub norma de poluare Euro 4. La articolul 2 menționăm că interdicția nu este aplicabilă utilajelor cu autopropulsie și vehiculelor utilizate de către instituțiile de intervenție și apărare, așa cum sunt prevăzute de lege. Spre exemplu, nu o să măsurăm normă de poluare la tancuri sau la mai știu eu ce. Acelea sunt autovehicule speciale și se supun altor legi. Motivația principală este legată de faptul că toate statele europene, așa cum e și pe site-ul Comisiei Europene, și-au făcut un plan de măsuri privind creșterea calității aerului. A doua motivație este faptul că din cele cinci principii generale pe care Comisia Europeană și le-a propus pentru perioada de finanțare 2021-2027, pe locul doi se află o Europă mai verde, fără emisii de carbon, aplicarea acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia de resurse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice. Nu știu dacă prioritățile sunt în ordinea enumerată de CE dar cred că stau pe același punct”, a afirmat primarul Mihai Chirica, potrivit Agerpres.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend