Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ministerul Finanțelor a stabilit deficitul pentru 2020 la 3,6%: Datoria publică ajunge la 45% din PIB

Publicat

in

Deficitul bugetului general consolidat pentru anul viitor este estimat la 3,6% din PIB, iar în 2021 soldul negativ urmează să se reducă la 3,34%, în timp ce plafonul pentru datoria publică este stabilit la 45% din PIB, conform un proiect de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit Agerpres.

„Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2020 de -3,60%, iar în anul 2021 de -3,34%. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 9,7% în anul 2020 şi de 9,4% în anul 2021. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este de 45% din produsul intern brut(…) În anul 2020, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 26.683,3 milioane lei”, se precizează în proiect.

Totodată, anul viitor, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,3 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Citește și: Lovitură pentru Adrian Năstase! Decizia luată azi

Aceste plafoane nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi nici pe cele destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, se menţionează în proiect.

Totodată, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin MFP, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8 miliarde lei.

„Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de -1% din produsul intern brut”, se mai menţionează în document.

Conform expunerii de motive care însoţeşte proiectul, bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60% din PIB şi un deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.

„Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor financiare interne şi externe anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est. Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizează pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Evoluţia nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanţurile europene de producţie şi se înregistrează nu doar o scădere a producţiei, cât şi a numărului de angajaţi în industrie inclusiv în Romania unde, însă, această evoluţie a fost mai mult decât compensată de creşterile din servicii şi construcţii. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menţinerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar şi a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate”, se arată în expunerea de motive.

Citește și: Alertă pentru șoferi! Riscați să rămâneți fără bani! Este fals

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

„Materializarea riscurilor privind încetinirea creşterii economice va avea o influenţă nefavorabilă asupra dinamicii încasărilor bugetare în anul 2020. Deşi unele măsuri privind îmbunătăţirea colectării pe partea de venituri bugetare pot aduce la buget resurse semnificative chiar şi pe termen scurt, fundamentarea acestor sume va fi evaluată cu multă prudenţă de analişti/pieţe financiare în condiţiile în care o îmbunătăţire convingătoare a colectării nu poate fi argumentată pe baza datelor din anii precedenţi”, se mai precizează în document.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod fiscal şi majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale) şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022.

De asemenea proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.14/2019 pentru anul 2019, soldul bugetar a fost estimat la – 2,76 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 10% din P.I.B., în timp ce pentru anul 2020, soldul bugetar a fost estimat la -2,33% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 9,7% din P.I.B..

Pentru anul 2019, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2019.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Cu o cotă de piață de 50%, primii trei brokeri au intermediat tranzacții în sumă de 9,7 mld. lei

Publicat

in

De

Cei mai mari trei brokeri de la Bursa de Valori București (BVB) – Swiss Capital, Wood şi BCR – au intermediat anul trecut tranzacţii în sumă de 9,7 miliarde lei şi au avut o cotă de piaţă cumulată de 50,2%, acestea fiind cele mai scăzute valori din 2012, scrie luni Ziarul Financiar, conform Mediafax.

Spre comparaţie, în 2018, cei mai mari trei brokeri au intermediat 13,1 miliarde lei, în scădere cu 26%, care le-au asigurat o cotă de piaţă cumulată de 57,3%.

„Brokerii din primele poziţii sunt în special brokeri specializaţi pe zona clienţilor instituţionali. Cum 2019 a fost un an fără IPO-uri, vânzări accelerate, este de înţeles că brokerii mari au desfăşurat mai puţine operaţiuni speciale care să fie adresate categoriei de instituţionali”, spune Mihai Chişu, analist pe piaţa de capital. Prin urmare aceşti brokeri au desfăşurat operaţiuni în limita tranzacţiilor obişnuite, diferenţa nu foarte mare de pondere în clasament fiind câştigată de brokerii de retail, explică el.

Cu un randament de 35% în 2019, Bursa de la Bucureşti a încheiat cel mai bun an din 2009 încoace, însă lichiditatea a înregistrat anul trecut cel mai abrupt declin anual din 2015 încoace.

Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a scăzut în 2019 cu 16%, la circa 39 milioane lei. Spre comparaţie, în 2018, lichiditatea medie zilnică tranzacţionată a fost de 46 de milioane de lei.

În 2019, la Bursa de Valori Bucureşti a avut loc o singură listare tehnică, după o perioadă de „secetă“ de 17 luni, adică aceea a producătorului şi furnizorului de telefoane mobile şi gadgeturi iHunt Technology din Ploieşti, iar oferta a fost intermediată de societatea de brokeraj Goldring. Dar aceasta a fost pe segmentul AeRO şi una tehnică.

Pe de altă parte, anul trecut a fost unul în care investitorii, dar şi companiile au prins gustul obligaţiunilor, iar 2019 a adus nu mai puţin de 17 astfel de emisiuni obligatare în valoare totală de 4,8 mi¬liarde lei. Cu toate că 2019 a fost un an istoric din punctul de vedere al numărului de emisiuni de obligaţiuni, suma atrasă de la investitori a depăşit cu puţin cele 4,67 miliarde lei atrase în 2018 prin doar trei emisiuni de bonduri.

În vârful clasamentului brokerilor din 2019 se află, pentru al doilea an la rând, Swiss Capital, în contextul în care a intermediat tranzacţii de 4,4 miliarde lei care i-au asigurat o cotă de piaţă de 22,8%. Acesta este urmat de BCR, cu tranzacţii intermediate de 2,7 miliarde lei şi o pondere în piaţă de 14%, şi de Wood & Company, cu tranzacţii de 2,6 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 13,4%. Toţi trei sunt brokeri pentru instituţionali.

Cu toate acestea, nivelul de concentrare la vârf este totuşi unul ridicat, având în vedere că primii trei brokeri au acoperit jumătate din piaţa de brokeraj de anul trecut.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

România a avut o singură sportivă la etapa de Cupă Mondială de Sărituri cu Schiurile de la Râșnov

Publicat

in

De

Valea Cărbunării din Râșnov a organizat, în acest weekend, o etapă din Cupă Mondială de Sărituri cu Schiurile, la feminin. În cele două concursuri individuale de sâmbătă și duminică s-au impus Chiara Hoelzl (Austria) și Maren Lundby (Norvegia), scrie Mediafax.

România a avut o singură reprezentantă în două manșe, în ultima zi. Dana Haralambie a terminat pe ultimele locuri manșa secundă, locul 28 din 30 concurente. Sâmbătă, schioarea nu a luat startul din cauza unor probleme tehnice cu echipamentul, iar organizatorii au fost nevoiți să o descalifice. Diana Trâmbițaș a fost prezentă în calificări, dar nu a obținut un loc eligibil pentru prima manșă.

La ediția din acest an, în România au venit 52 de sportive din 16 țări, iar cele mai importante prezențe au fost, pe lângă câștigătoarele concursurilor, Eva Pinkelnig și Sara Takanashi.

După etapa de la Râșnov, top 5 în ierarhia generală în Cupa Mondială arată astfel:

1. Maren Lundby (Norvegia) – 655 puncte

2. Eva Pinkelnig (Austria) – 649 puncte

3. Chiara Hoelzl (Austria) – 630 puncte

4. Sara Takanashi (Japonia) – 443 puncte

5. Katharina Althaus (Germania) – 400 puncte

Dana Haralambie are un sezon mai slab decât precedentul, iar până acum a adunat doar 11 puncte și se clasează pe locul 36.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend