Directorul serviciilor de informaţii militare ucrainene (GUR), Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu în The Washington Post că a fost elaborat la Kiev, în conducerea militară a statului, un plan pentru a desfășura atacuri pe teritoriul Federației Ruse.

„Am propus un plan care vizează reducerea capacităţilor ruse. Acesta acoperă multe aspecte, cum ar fi industria militară, instalaţii militare critice, aerodromurile lor, centrele lor de comandă şi control”, a declarat directorul GUR, citat de Ukrainskaia Pravda.

Potrivit acestuia, sunt planificate mai multe atacuri transfrontaliere ale voluntarilor ruși în interiorul Rusiei, cu sprijinul GUR, precum și mai multe atacuri cu drone. Scopul atacurilor, conform liderului spionajului militar ucrainean, este de a arăta că președintele rus Vladimir Putin „nu poate proteja populația de pătrunderea războiului în Rusia”. „Când stai, să zicem, la Sankt Petersburg și vezi războiul doar la televizor, vei susține războiul. Dar oamenii încep să-și schimbe părerea când este un atac lângă casa lor”, a precizat Kirillo Budanov.

Șeful GUR a mai spus că proiectilele care au provocat cele mai multe distrugeri în Rusia nu au fost dronele ucrainene, ci rachetele antiaeriene S-300 trase asupra dronelor ucrainene, iar impactul psihologic asupra populației a fost același. „De fapt, daunele pe care aceste rachete le fac este mult mai mare decât daunele pe care le-ar putea produce o dronă”, a declarat Budanov.

Într-un mesaj video din 17 aprilie, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit tuturor din Forțele Armate ale Ucrainei care pregătesc operațiuni speciale, „operațiuni deosebit de importante, extrem de importante, care distrug echipamentul armatei ruse, infrastructura lor de luptă”. El a confirmat, de asemenea, atacul asupra aerodromului rusesc din Crimeea ocupată.

Lovituri încrucișate

În ultimele luni, Kievul şi-a înmulţit loviturile împotriva instalaţiilor petroliere şi gaziere ruse, în urma unor atacuri ale Moscovei împotriva infrastructurilor energetice ucrainene.

În februarie, GUR a atacat, cu o dronă, inclusiv o rafinărie din Sankt-Petersburg, al doilea cel mai mare oraş din Rusia, situat la 1.000 de kilometri de frontiera ucraineană.

Această strategie asumată de Kiev ar urma să-i permită să se elibereze de presiunea armatei ruse, în iniţiativă în Donbas (estul Ucrainei), pentru a o determina să îndepărteze o parte din arsenalul şi oamenii săi de pe front.

SUA sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului, însă cel mai recent pachet de ajutor este încă blocat în Congres din cauza unor dezacorduri între democraţi şi republicani.

Profiturile pentru majoritatea băncilor au crescut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%. Întregul sistem bancar a încheiat anul 2023 cu un profit record de aproape 14 mld. lei, cu 35% peste 2022, notează Ziarul Financiar.

Băncile mari au raportat pentru anul 2023, în general, profituri în creştere comparativ cu nivelurile din 2022, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor, evoluţia câştigurilor fiind influenţată în principal de nivelurile ridicate ale dobânzilor, dar şi de costul mic al riscurilor şi provizioanele reduse.

Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit, iar anul trecut dobânzile la lei au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut la 14,5% în martie, 10,3% în iunie şi 6,6% în decembrie 2023.

Profiturile pentru majoritatea băncilor din top 15 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%, dar au fost şi două bănci cu creşteri mai consistente ale câştigurilor, precum şi două bănci care au avut profituri mai mici în 2023 faţă de 2022.

În contextul dobânzilor mari, profitul întregului sistem bancar românesc format din 32 de bănci a sărit în anul 2023 la un nou record, de aproape 14 mld. lei, mai mare cu 35% faţă de 2022, conform datelor transmise de BNR.

Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câştigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm şi BRD şi ING Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câştigul total al sistemului românesc.

Comparativ, în anul 2022 Banca Transilvania, BCR şi BRD au fost pe podium în clasamentul celor mai profitabile bănci, cu câştiguri cumulate de 5,3 mld. lei în 2022.

Banca Transilvania conduce topul

Lider în topul celor mai profitabile bănci mari din 2023 este Banca Transilvania, care conduce şi topul băncilor de pe piaţa locală după active, banca raportând un câştig net de peste 2,49 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de nivelul din 2022. La nivel de grup, avansul profitului a fost anul trecut de aproape 20%, până la circa 3 mld. lei.

Câştigul raportat de banca din Cluj a fost influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării într-un context caracterizat de dobânzi încă mari. Şi cheltuielile operaţionale ale băncii au fost în creştere anul trecut. Banca Transilvania a reuşit să obţină în 2023 venituri operaţionale de peste 6,4 mld. lei, în creştere cu 20% comparativ cu încasările din 2022, în timp ce cheltuielile operaţionale s-au majorat cu doar 10%, la 2,9 mld. lei. Soldul creditelor nete acordate de banca din Cluj a înregistrat în 2023 o creştere cu aproape 13% faţă de 2022, ajungând la un sold de circa 71,6 mld. lei.

În condiţiile în care creditarea a crescut, iar dobânzile au fost mari, şi veniturile din dobânzi au fost în creştere. Veniturile nete din dobânzi ale băncii s-au majorat în 2023 cu 18%, până la 4,3 mld. lei.

Pe locul 2 în topul băncilor profitabile a fost în anul 2023 BCR, a doua cea mai mare bancă după active, care a obţinut un profit net de aproape 2,49 mld. lei, în creştere cu 36%. La nivelul întregului grup BCR profitul net a fost de peste 2,3 mld. lei, în creştere cu 33% faţă de 2022, datorită unei performanţe operaţionale îmbunătăţite, susţinută de de un volum mai mare de afaceri cu clienţii. În acelaşi timp, venitul operaţional al BCR a crescut cu 14,3% până la 5,3 mld. lei în 2023, determinat de venituri nete din dobânzi şi venituri nete din comisioane mai mari. Œn perioada ianuarie-decembrie 2023, venitul net din dobânzi a crescut cu 24% până la 3,65 mld. lei, determinat de un volum mai mare de business împreună cu dobânzi mai mari pe piaţa monetară. Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor au crescut cu doar 6% până la 58,7 mld. lei la data de 31 decembrie 2023.

Podiumul topului băncilor mari profitabile din 2023 este completat de Raiffeisen Bank, a şasea cea mai mare bancă după active, care a avansat în clasamentul profitabilităţii după ce a obţinut anul trecut un câştig net de peste 1,7 mld. lei, în creştere cu 39% faţă de câştigul din anul 2022. Banca românească cu capital austriac a raportat venituri de 3,7 mld. lei pentru anul trecut, mai mari cu 16% decât încasările din 2022. Œn ceea ce priveşte cheltuielile operaţionale din anul 2023, Raiffeisen a indicat un ritm de creştere de 10% an la an. Pe zona de creditare, Raiffeisen Bank România a raportat o creştere de doar 3%. Astfel, soldul de credite nete al băncii a depăşit în 2023 nivelul de 40,7 mld. lei, după avansul de 3% an la an, evoluţia fiind influenţată în principal din segmentele de clienţi persoane juridice.