Conecteaza-te cu noi

Anchete

Liderul USR-PLUS care a primit contracte de la Dragnea și Vâlcov, afaceri cu familia fostei șefe DNA!

Publicat

in

Despre Dragoș Pîslaru, proaspăt europarlamentar USR-PLUS și fost ministru al Muncii în Guvernul Cioloș, a ieșit la iveală că a primit contracte de la Consiliul Județean Teleorman, pe vremea când era condus de Liviu Dragnea, precum și de la Primăria Slatină, când edil era Darius Vâlcov.

Vezi și Unul dintre liderii USR-PLUS, abonat la banii publici! Conexiune cu Liviu Dragnea

Pîslaru a făcut, însă, afaceri și cu soțul înlocuitoarei Laurei Codruța Kovesi la șefia DNA, Anca Jurma.

Octavian Silviu Jurma, soţul fostului procuror-şef interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Anca Jurma, a fost într-o relaţie de afaceri cu Dragoş Nicolae Pîslaru.

Concret, Octavian Jurma a fost asociat şi administrator al firmei, iniţial de consultanţă, DNP Research& Consulting, fiind partener de afaceri nu numai cu fostul ministru, ci şi cu fratele şi soţia acestuia, Livia. În nicio declaraţie de avere disponibilă din ultimii 13 ani, fosta șefă DNA nu menţionează participarea soţului său şi nici realizarea vreunui venit din firma DNP Research &Consulting, devenită ulterior SC Pro Team Sailing SRL şi mai apoi SC Pro Team Innovation SRL, societatea având un profit mic în 2013, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, dezvăluia, în 2018, jurnalista Sorina Matei pe site-ul propriu.

Conform sursei citate, într-o reacţie oferită după publicarea anchetei, Dragoş Nicolae Pîslaru, ministrul Muncii în cabinetul Dacian Cioloş, recunoaşte relaţia de afaceri cu Octavian Silviu Jurma, relaţie care s-a desfăşurat prin firma sa de consultanţă, DNP Research&Consulting, societate în care au fost implicaţi atât fratele cât şi soţia sa, Pîslaru susţinând că a avut o poziţie „pasivă” de asociat în firmă. Pîslaru a spus că se cunoaşte cu familia Jurma din 2005, „de când a fost la yachting şi şi-au dat copiii la secţia de yachting unde am făcut şi eu sport şi fratele meu, şi au fost câţiva ani de zile la noi la club”. Iar apoi fratele fostului ministru, Mihai Răzvan Pîslaru, şi Octavian Jurma, soţul fostei şefe DNA, s-au apucat să facă comerţ cu materiale de yachting. „Şi eu (n.r. – Dragoş Pîslaru) le-am pus la dispoziţie o firmă pe care nu o mai foloseam şi s-au ocupat cu micul comerţ cu materiale de yachting”. Chiar dacă nu exista o piaţă pentru asemenea comerţ, Pîslaru spune, aşa cum arată şi datele Ministerului de Finanţe, că firma a avut un profit în 2013, iar dividendele restante încasate de soţia sa ulterior au fost din activitatea acestuia de consultanţă. Dragoş Pîslaru spune că nu a mai ţinut legătura cu familia Jurma, după ieşirea din firmă a lui Octavian Jurma, firma fiind preluată ulterior şi în integralitate de soţia sa care s-a ocupat de afaceri în zona de energie.

Răspunsul dat de DNA în 2018. Solicitată să precizeze dacă „din perioada 14 august 2007-14 noiembrie 2013”, atât timp cât Octavian Silviu Jurma a activat în firma DNP Research&Consulting SRL/Pro Team Sailing SRI/ Pro Team Innovation SRL, acesta a încasat vreum profit/dividende şi motivul pentru care în declaraţiile de avere publice şi disponibile ale procurorului Anca Jurma, din anii 2006, 2008, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, Octavian Silviu Jurma apare că nu a obţinut/realizat niciun venit, Biroul de Presă al DNA a răspuns astăzi, după publicarea anchetei, în urma unei solicitări legale adresate încă de ieri astfel: „Informaţiile solicitate la punctele 2) şi 3) pot fi regăsite în declaraţiile de avere completate anual, în conformitate cu prevederile legale, de către procurorul şef al DNA, doamna Anca Jurma, cu precizarea că SC Pro Team Sailing SRL, menţionată în articolul pe care l-aţi scris fără să aşteptaţi răspunsul nostru, nu a fost profitabilă din punct de vedere financiar pentru soţul doamnei procuror şef, prin urmare nu au existat venituri ale soţului care să fie trecute în declaraţia de avere“.

Firma deținută acum doar de soția lui Pîslaru, creștere spectaculoasă în ultimii doi ani

Datele Minsterului de Finanţe Publice arată că DNP Research& Consulting SRL, devenită SC Pro Team Sailing SRL şi ulterior SC Pro Team Innovation SRL, firma deţinută la acea oră de fraţii Pîslaru şi Octavian Silviu Jurma, nu avea în 2012 niciun salariat declarat şi era în pierdere.

După 6 ani, pe 24 septembrie 2013, printr-o majorare de capital, nou denumita SC Pro Team Sailing SRL îşi schmbă iar acţionariatul cât şi administratorii şi obiectul de activitate, arată aceleaşi date publice. Astfel, în societate intră şi Livia Georgiana Pîslaru, soţia lui Dragoş Pîslaru, cu 20%. Dragoş Pîslaru rămâne să deţină 32%, fratele său, Mihai Pîslaru- 24% iar soţul Ancăi Jurma, Silviu Octavian Jurma – tot 24%. Tot de la acea dată, administrator al societăţii, în locul lui Silviu Octavian Jurma, devine soţia lui Dragoş Pîslaru, Mihai Pîslaru, fratele, rămânând şi el cel de-al doilea administrator al companiei, mai dezvăluire Sorina Matei.

Abia în 2013 firma deţinută tot anul de fraţii Pîslaru (foto stânga sus) şi Octavian Silviu Jurma îşi declară un singur salariat şi intră pe profit net- 9471 de euro, la o cifră de afaceri netă declarată de 13.295 de euro.

Pe 14 noiembrie 2013, atât fraţii Pîslaru cât şi Silviu Octavian Jurma cedează toate participările soţiei ministrului, Livia Pîslaru.

În 2014, firma deţinută integral la acea oră doar de soţia ministrului, Livia Pîslaru, are un profit net declarat de 24.431 de euro.

În 2015, aceeaşi societate are un profit net declarat de 33.614 euro, în 2016 ajunge la 2 salariaţi declaraţi iar profitul net scade la 992 de euro, deşi cifra de afaceri netă este de 50.000 de euro, iar în 2017,profitul net declarat al SC Pro Team Innovation SRL, deţinută integral de soţia ministrului, ajunge la un profit net declarat de 95.408 euro şi la o cifră de afaceri netă declarată de 218.146 euro.

În 2018, potrivit datelor obținute de Bugetul.ro, firma soției lui Pîslaru a obținut un profit de 396.821 de lei – 84.400 de euro.

Vezi și EXCLUSIV Înalta Curte dinamitează informațiile privitoare la condamnarea lui Liviu Dragnea: ‘Nu sunt reale’

Citeste mai mult
Publicitate

Anchete

La solicitarea Bugetul.ro, CNSAS a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora

Publicat

in

De

După ce în spațiul public au apărut informații că Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române, fost ministru al Învățământului în Guvernul Petre Roman, a lucrat în Ministerul de Externe condus de Ana Pauker, Bugetul.ro a întrebat Consiliul Național pentru Studierea Arhiverlor Securității (CNSAS) dacă filosoful a colaborat sau nu cu Securitatea.

Marți, 12 noiembrie, CNSAS ne-a informat că a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora.

„Cu referire la solicitarea conținută, vă informăm că instituția noastră a reluat procedura de verificare în ceea ce privește persoana domnului Mihai Șora – membru de onoare al Academiei Române, în conformitate cu prevederile art. 3, lit. r din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare”, a precizat, prentru Bugetul.ro, CNSAS.

La scurt timp de la apariția într-o reclamă a eMAG, unde a promovat tema libertății obținute de poporul român, în urmă cu 30 de ani, la Revoluția din 1989, Mihai Șora a fost subiectul principal al unor mari controverse.

În spațiul public s-a arătat că Șora a fost membru al Partidului Comunist Francez și apoi, revenind în România, a lucrat în Ministerul de Externe al României, condus de Ana Pauker.

În replică, fiul cunoscutului filosof, Tom Șora, a susținut că Mihai Șora ar fi făcut, de fapt, parte din comuniștii din Rezistența Franceză, nu din rândul celor educați la Moscova.

Mai mult, el a precizat că tatăl său ar fi fost „obligat” să lucreze în ministerul condus de Ana Pauker.

Vezi și EXCLUSIV Dovada care răstoarnă spusele ministrului Muncii, Violeta Alexandru

EXCLUSIV Revine Nicușor Dan la șefia USR? Dan Barna are zilele numărate

Vești importante- Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare pentru aceste persoane

„! ATENTIE !
Tatäl meu, Mihai ȘORA, a fost si este supus unor atacuri infame, cu scopul de a-l discredita.
1) I-se imputä faptul cä pinä in 1948 a fost membru al Partidului Comunist Francez.
2) Se afirmä cä ar fi colaborat intre 1948-51 cu Ana Pauker.

Punctul 1 este fals in sensul interpretärii tendentioase a unor facte reale. Punctul 2 este de-a dreptul o minciunä. Am sä explic:

1) Apartenenta lui Sora la PCF pinä la 1948 se explicä prin faptul cä pinä in 1945 a luptat in Rezistenta Francezä contra ocupatiei Hitleriste a Frantei. Este stiut, cä un segment important din structura rezistentei era compusä din comunisti, care erau bine organizati. Dar comunistii din Rezistenta Francezä – sau in orice caz un numär mare dintre ei – nu pot fi comparati cu teroristii dogmatici educati la Moscova si trimisi dupä räzboi ca agenti stalinisti in tärile Europei de est, pentru a instaura acolo dictatura comunistä. Foarte multi comunisti din Rezistenta Francezä erau deci pur si simplu minati de idealul libertätii. Asa si tatäl meu.

2) In 1948 tatäl meu a fäcut o cälätorie in Romänia, cu scopul de a-si vizita pärintii, pe care nu-i väzuse de 10 ani. Vizita trebuia sä dureze 3 säptämini. Ajuns in Romänia a fost de la inceput urmärit permanent de Securitate. La data intoarcerii sale in Franta, agenti ai securitätii l-au debarcat la granita cu Ungaria cu forta din tren si l-au readus sub escortä la Bucuresti. Aici i s-a pus in vedere sä lucreze in cadrul Ministerului de Externe, condus de Ana Pauker. Asta era un ordin. Cu aceastä ocazie a fost informat, cä nu mai are voie sä päräseascä Romänia.

Am spus cä trebuia sä lucreze „in cadrul“ ministerului si nicidecum „in cabinetul Anei Pauker“ – o micä diferentä ! Actuala acuzatie, cä ar fi colaborat si lucrat „in cabinetul Anei Pauker“ e pur si simplu falsä. Tatäl meu nu a primit nici o functie de decizie – asa cum sugereazä detractorii lui – deci nu a lucrat „in cabinet“, ci a fost obligat sä lucreze. Functia era legatä de competenta sa in cea ce priveste limba francezä si situatia politico-culturalä din Franta. Munca sa consta din traduceri de acte sau alte texte din francezä in romänä si invers. In plus trebuia sä redacteze zilnic pentru uzul sefilor un rezumat din toatä presa francezä in limba romänä. Atit!

Dupä episodul de la Ministerul de Externe, a locuit un timp sub regimul de domiciliu fortat, intr-un subsol de pe Bulevardul Dacia din Bucuresti. Apoi, in timpul copiläriei mele, pinä in 1963 familia noasträ de 5 membri a locuit intr-un apartament impärtit artificial pentru 3 familii. Baia si bucätäria, erau folosite in comun. Trebuie oare subliniat, cä nu asa locuiau cei ce sustinreau regimul comunist?

Mihai Sora nu a comis niciodatä vreo actiune politicä reprobabilä. Acest lucru este valabil mai ales pentru cea mai cumplitä perioadä a comunismului. Faptul cä nu a fäcut inchisoare sub comunisti, nu inseamnä deloc cä ar fi fost un profitor al regimului. Asta pot s-o afirm eu, care il cunosc totusi destul de bine…”, a susținut Tom Șora.

Eugen Dinu pentru Mihai Şora.jpg

Citeste mai mult

ACTUAL

Decizie ȘOC în dosarul ,,Consultanța”! Achitarea lui Drăghici și Nicolescu, ANULATĂ ! Dosarul se va rejudeca de la zero

Publicat

in

De

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat marţi decizia prin care au fost achitaţi în 2018 fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici şi fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, urmând ca dosarul să se rejudece de la zero.

Hotărârea instanţei a fost luată în baza deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare care au fost soluţionate de completuri de judecată de la Instanţa supremă care nu erau specializate în cazuri de corupţie.

„Cu majoritate, admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi Cioflan Iulian, Dochinoiu Nicolae, Ene Florea, Pătraşcu Gheorghe, Pupăză-Roşu Sevastian şi Voicu Dumitru împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, în dosarul nr. 4215/1/2015. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi dispune rejudecarea cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2019”, se arată în decizia instanţei.

A existat şi o opinie separată a unui judecător, în sensul suspendării procesului şi sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru a afla dacă se aplică sau nu decizia CCR în dosarele de fraude cu fonduri europene.

În iunie 2018, Mircea Drăghici şi Constantin Nicolescu au fost achitaţi într-un dosar în care sunt erau judecaţi pentru fapte de corupţie alături de 38 de primari şi viceprimari de comune, un fost director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor Argeş şi două angajate ale unei firme de consultanţă.

Cei 43 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pe 23 noiembrie 2015 de procurorii DNA Piteşti, într-un dosar în care prejudiciul este de aproape un milion de lei, reprezentând paguba adusă unui număr de 35 de unităţi administrativ-teritoriale prin încheierea unor contracte de consultanţă.

Mircea Drăghici, fost deputat şi fost trezorier al PSD, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), şi complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care trei în formă continuată).

Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu, precum şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, faptele au fost săvârşite în legătură cu încheierea unor contracte de consultanţă între administraţiile locale şi o firmă la care ar fi avut interese Mircea Drăghici.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

SUNTEM SI AICI

În Trend