Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

La ce cariere visează românii – Care sunt perspectivele în privinţa serviciului

Publicat

in

Cinci români din zece afirmă că o carieră ideală este să fie antreprenori sau freelanceri, deşi consideră că este mai greu decât să fii angajat, arată concluziile unui studiu realizat de o platformă de recrutare online, potrivit AGERPRES.

„Pentru 48% dintre românii care au participat la cel mai recent survey derulat de eJobs România cariera ideală înseamnă să fie antreprenori sau freelanceri, în timp ce doar 36% sunt mulţumiţi de statutul de angajat full-time. 6,2% dintre respondenţi ar fi fericiţi dacă ar putea lucra doar part-time, în timp ce 9% nu au o perspectivă clară despre cum ar trebui să arate cariera ideală. Asta în ciuda faptului că aproape 60% dintre cei care au răspuns cred că este mai greu să fii antreprenor decât angajat”, se arată în comunicatul transmis de platforma de recrutare online.

Întrebaţi care sunt domeniile în care ar alege să-şi deschidă un business, cei mai mulţi au indicat Alimentaţie / HoReCa, următoarele opţiuni fiind Vânzări, Agricultură şi Educaţie/Training.

Citeşte şi: Elevii, cu ochii spre viitor- Ce joburi se văd având peste ani

„Statutul de antreprenor păstrează în continuare o aură de miraj pentru o parte din ce în ce mai mare dintre români. Deşi sunt conştienţi că nu este neapărat uşor, ba dimpotrivă, visează ca, la un moment dat, să-şi deschidă propria afacere sau să lucreze ca freelanceri. Iar această dorinţă este generată, în principal, de o nevoie mai mare de libertate şi autonomie. Cu toate acestea, doar 12% dintre participanţii la acest studiu sunt, în prezent, antreprenori sau freelanceri”, a spus Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Atunci când vine vorba de avantajele vieţii de antreprenor, 7 din 10 români pun pe primul loc faptul că ar putea să lucreze într-un domeniu de care sunt cu adevărat pasionaţi. Alte „beneficii” menţionate de aceştia sunt libertatea de a-şi alege singuri echipa cu care să lucreze, faptul că nu ar avea şefi sau că ar câştiga mai mulţi bani. Doar 37% cred că statutul de antreprenor le-ar oferi mai mult timp liber pe care să-l petreacă alături de familie şi de prieteni.

„Studiul arată că românii au început să fie mult mai calibraţi la ce înseamnă, de fapt, să ai o afacere. Da, ai mai multă libertate, dar această libertate vine cu un preţ şi nu trebuie confundată cu mai mult timp liber. 53% dintre cei care au participat la studiu sunt conştienţi de faptul că ar munci mai mult decât în calitate de angajat. Nici în privinţa veniturilor nu sunt complet relaxaţi. Chiar dacă, în principiu, de la un anumit punct de dezvoltare a afacerii câştigurile ar trebui să fie mai mari decât atunci când lucrau în cadrul unei companii, riscul de a nu avea siguranţa unui venit constant, lună de lună, îi sperie pe cei mai mulţi”, a adăugat Bogdan Badea.

Cei care nu sunt atraşi de perspectiva antreprenoriatului sau nu au curaj încă să pornească pe acest drum mai trec la capitolul „dezavantaje” următoarele aspecte: concurenţa în piaţă este deja prea mare, se tem de responsabilităţile uriaşe pe care le presupune acest statut, partenerii de afaceri care nu-şi respectă obligaţiile de plată sau de faptul că nu ar mai avea suficient timp liber.

Din prisma acestor motive, 10% dintre respondenţi au spus că, deşi şi-ar dori, nu îşi vor deschide vreodată un business. Aproape 5% declară că vor face acest lucru până la finalul anului, iar alţi 9% în următorul an. Aproximativ 20% plănuiesc să aibă o afacere în următorii 1-3 ani, iar 7,5% vor să facă acest pas în următorii 3 – 5 ani de acum.

„Un alt rezultat interesant al studiului este că 29% dintre participanţi au încercat până acum să aibă o afacere, însă doar în jumătate dintre aceste cazuri încă mai funcţionează. Principalele motive pentru care au renunţat au fost veniturile mai mici decât atunci când erau angajaţi, alegerea greşită a domeniului, falimentul sau faptul că aveau părea puţină experienţă în domeniu”, explică Bogdan Badea.

Studiul a fost derulat în perioada august-septembrie 2019 pe un eşantion de 1.100 de persoane.

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare lansată în România. Ea aparţine companiei Ringier Romania, parte din Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia. eJobs.ro are un număr de peste 4 milioane de CV-uri, mai mult de 2 milioane de utilizatori unici lunari, 7.000 de CV-uri actualizate zilnic şi o bază de fani de 290.000 pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Euro depășește iar pragul de 4,78 lei

Publicat

in

De

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, joi, un curs de referinţă de 4,7834 lei/euro, în creştere cu 0,09% faţă de valoarea atinsă miercuri, acesta fiind cel mai mare nivel anunţat vreodată de BNR, potrivit News.ro. În 21 noiembrie 2019, euro a atins 4.7808 lei, acesta fiind vechiul record.

Miercuri, euro a scăzut la 4.7789 lei.

Joi, euro a urcat la 4.7834 lei, acesta fiind cel mai mare nivel anunţat vreodată de BNR.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.4241 lei la 4.4307 lei. Acesta este a şaptea oară, în ultimele două săptămâni, când dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul.

Preţul gramului de aur a crescut de la 229.0604 lei la 229.4268 lei. Acesta este a şasea oară consecutiv când preţul aurului ajunge la un nou nivel record.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4.4982 lei la 4.5078 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 23 ianuarie 2015, când a fost tot 4.5817 lei.

În 15 ianuarie 2015, francul elveţian a sărit de la 3.7415 lei la 4.3287 lei, după ce Banca Elveţiei a decis să renunţe la plafonarea cursului de schimb.

Lira sterlină a scăzut de la 5.7446 lei la 5.7074 lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Tigru sau chihuahua? Autoritatea pentru Digitalizarea României funcționează și va fi depozitar al codului-sursă pentru aplicațiile IT dezvoltate, la cerere, pentru administrația publică centrală

Publicat

in

De

​​Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), despre care unii au atenționat că ar putea fi doar un chihuahua, iar alții au susținut că va fi un tigru, tocmai a început să funcționeze, după ce Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea acesteia a fost publicată în data de 13 februarie 2020 în Monitorul Oficial. Noua autoritate, creată de Guvernarea PNL, va gestiona sistemele IT de servcii publice electronice și fonduri UE de miliarde de euro pentru proiectele de digitalizare ale administrației publice.

Anunțul a fost făcut indirect de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), în explicațiile transmise HotNews.ro cu privire la lipsa avizelor de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) la Ordonanța de urgență care va permite instituțiilor civile să facă achiziții IT în regim militar.

Vă aducem la cunoștință că Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu s-au aflat printre instituțiile avizatoare ale proiectului de act normativ menționat mai sus.

Motivul pentru care nu a fost solicitat un aviz din partea ADR a fost determinat de lipsa unui act normativ de organizare și funcționare al instituției. Menționăm că Hotărârea de Guvern nr. 89/2020 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Digitalizarea României a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 113 din data de 13.02.2020.”, preciza în data de 17 februarie 2020 ANAP.

Ce atribuții de raportare va avea ADR: Autoritatea trebuie să prezinte trimestrial evoluția digitalizării

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, având rolul de a realiza și coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice în domeniul transformării digitale și societății informaționale.

Numărul maxim de posturi este 216
, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor. Numărul este semnificativ peste prevederile inițiale ale actului dezbătut public, când autoritatea a fost asemuită cu ‘un chihuahua pe care scrie killer’, pentru că nu este ordonator de credite și ar fi avut câțiva zeci de angajați cu o salarizare neadecvată.

Autoritatea va avea câteva obligații de raportare de interes public, precum:

1. realizează, publică și actualizează anual, în colaborare cu Secretariatul General al Guvernului, Catalogul serviciilor publice, instrument pentru monitorizarea progresului transformării digitale a administrației publice și pentru informarea deciziilor strategice ale Guvernului României în materie de transformare digitală;
2. întocmește raportul periodic pentru transformarea digitală a României, denumit în continuare raportul digitalizării, în următoarele condiții:

  • (i) raportul digitalizării se întocmește trimestrial;
  • (ii) raportul digitalizării se înaintează spre aprobare prim- ministrului, cu avizul Secretariatului General al Guvernului;
  • (iii) președintele ADR prezintă raportul digitalizării în cadrul unei ședințe de Guvern, la nu mai mult de 10 zile calendaristice de la aprobarea de către prim-ministru;
  • (iv) raportul digitalizării conține, cel puțin, următoarele informații despre perioada vizată: sumarul activității ADR; progresul înregistrat în implementarea strategiilor naționale pentru transformare digitală și societate informațională; progresul înregistrat în implementarea strategiilor sectoriale pentru transformare digitală; analiza oportunităților și amenințărilor în ceea ce privește desfășurarea procesului de transformare digitală; gradul de conformare al instituțiilor publice cu prevederile legale din domeniul de competență al ADR;
  • (v) raportul digitalizării se publică pe site-ul web al ADR, într-o secțiune dedicată;


Ce sisteme IT va gestiona și va dezvolta ADR: Unele sisteme IT sunt încă în stadiul de proiect dar costă zeci de milioane de euro

HG-ul menționează că noua autoritate dezvoltă și operează următoarele sisteme informatice, accesibile la adrese de internet aprobate prin decizii ale președintelui ADR, asigurând din punct de vedere tehnic și procedural funcționarea:

  • (i) sistemului e-guvernare și cadrului de interoperabilitate cu SEN din cadrul Sistemului electronic național – SEN;
  • (ii) sistemului „Sistemul Național Electronic de Plată Online a Taxelor și Impozitelor” – SNEP din cadrul Sistemului electronic național;
  • (iii) sistemului electronic de achiziții publice din cadrul Sistemului electronic național;
  • (iv) sistemelor informatice pentru atribuirea electronică a autorizațiilor de transport internațional rutier de marfă și pentru atribuirea electronică a traseelor naționale din programele de transport prin serviciile regulate județene și interjudețene – portalul SAET;
  • (v) sistemului „Punctul de contact unic electronic” – PCUe;
  • (vi) cloud-ului guvernamental;
  • (vii) altor sisteme informatice de utilitate publică desemnate în condițiile legii;

ADR va asigura securitatea sistemelor informatice operate, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor care se află în procesare sau stocare în cadrul acestor sisteme, în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniul securității cibernetice, în condițiile legii.

O prevedere importantă este că ADR – „este depozitar al codului-sursă pentru aplicațiile informatice dezvoltate, la cerere, pentru administrația publică centrală, pentru care preia, pe bază de protocol, drepturile patrimoniale de autor și pe care îl poate extinde, modifica, adapta și reutiliza conform nevoilor instituțiilor administrației publice centrale.”

ADR va fi finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În actul normativ se mai precizează că în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ADR preia, pe bază de protocol de predare-preluare, toate drepturile și obligațiile Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR), precum și cele ale Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, aferente domeniului tehnologiei informației, societății informaționale și interoperabilității, inclusiv litigiile, personalul, disponibilul bănesc și bunurile mobile și imobile aflate în administrarea sau, respectiv, proprietatea acestora.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend