Conecteaza-te cu noi

SOCIAL

Iulian Uţă, candidatul independent la primărie avertizează: La spital, primăria vrea bufet nu farmacie!

Publicat

in

Singurul candidat independent la primăria oraşului, Iulian Uţă atrage atenţia consilierilor locali dar şi cetăţenilor că, pe ordinea de zi a şedinţei Consilului Local din aceasta săptămâna se află câteva proiecte de hotărâri extrem de dubioase care nu fac altceva decât să defavorizeze cetăţeanul de rând în avantajul intereselor unor politicieni locali. „Este incredibil cum, în condiţiile în care bolnavii din spital sunt trimişi de medici în afara unităţii medicale să îşi cumpere singuri medicamentele, aleşii locali vor ca în incinta spitalului să înfiinţeze nu o farmacie cum e normal şi strict necesar, ci un bar, o cârciumă în toată regula. Dacă acest lucru chiar se va întâmpla e clar că aleşii noştri nu mai au pic de ruşine sau respect faţă de oameni care au nevoie de servicii medicale de calitate şi de medicamente. Personal, voi contesta aceasta hotărâre!” a declarat Iulian Uţă, singurul candidat independent la primăria oraşului,  în 2012. Acesta a mai precizat că în cadrul aceleiaşi şedinţe consilierii vor încerca să înstrăineze o serie de terenuri, fapt care ar crea ideea mai veche că în Curtea de Argeş, toată averea primăriei este de vânzare.

 Marţi, consilierii locali se vor întruni în cadrul şedinţei ordinare din luna martie. Pe ordinea de zi figurează nici mai mult mai puţin de 20 de proiecte de hotărâre care vor fi dezbătute, cu siguranţă cu multe opinii contra, de către aleşi.

Dintre cele mai importante proiecte ar fi de amintit, concesionare în cadrul spitalului municipal a unei suprafeţe necesară nu înfiinţării unei farmacii aşa cum ar fi trebuit ci a unui bufet. De asemenea se va vorbi despre concesionarea unui teren de peste 6.000 de metri pătraţi în imediata apropiere a ştrandului municipal, teren pe care se vor construi terenuri te tenis acoperite. Acest lucru dovedeşte faptul că bazinele de înot olimpice despre care se vorbea nu vor mai „ajunge” în urbea noastră atâta vreme cât terenul pe care ar fi trebuit amplasate va avea o altă destinaţie. Destul de important pentru consilieri va fi şi proiectul privind acordarea unor terenuri pentru amplasarea de panouri publicitare sau a unor trenuri spre concesiune.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

ACTUAL

TRANZACȚIA ANULUI – Fostul Hotel Royal din Curtea de Argeș, la un pas de a fi preluat de Rețeaua de Sănătate Regina Maria

Publicat

in

Se prefigurează tranzacția anului în Argeș! Clădirea emblematică a fostului Hotel Royal din Curtea de Argeș, monument istoric de secol XIX, ar putea fi preluată în curând de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, fondată de medicul Wargha Enayati și patronată de Fondul de Investiții MidEuropa, cel mai mare fond de investiții care activează în Europa Centrală și de Est. Negocierile au fost deja inițiate, iar tranzacția ar putea fi anunțată oficial în până în toamna acestui an. Clădirea, emblematică a începutului de secol XX, împreună cu terenul aferent de 1989mp au intrat in anul 2008, prin intermediul unei afaceri cu cântec si declaratii pe la DNA, în proprietatea firmei Macro din Pitești. Asta pentru că imobilul este monument istoric iar potrivit legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii și Cultelor.

Se pare că aceiași problemă există și acum iar sursele noastre spun ca cei doi patroni a firmei Macro- cea care încă deține clădirea, ar fi făcut demersurile necesare la autoritățile statului ( care au drept de preemțiune) dar oferta a fost refuzată pe motiv de lipsă de bani și ceva interes.

Conform surselor din interiorul Rețelei Regina Maria, clădirea ar urma să fie renovată și transformată într-un centru medical modern, care va include o policlinică cu diverse specialități medicale, un centru de imagistică performant și, posibil, o unitate spitalicească. Investiția ar fi semnificativă, de ordinul milioanelor de euro, și ar crea noi locuri de muncă în zonă.

Preluarea fostului Hotel Royal de către Rețeaua Regina Maria ar fi o veste bună pentru locuitorii din Curtea de Argeș și din împrejurimi, care ar avea acces la o gamă mai largă de servicii medicale de calitate. De asemenea, ar contribui la revitalizarea zonei centrale a orașului și la conservarea unui monument istoric important.

Rețeaua de Sănătate Regina Maria

Rețeaua de Sănătate Regina Maria este cea mai mare rețea privată de servicii medicale din România, cu peste 300 de locații în toată țara. Rețeaua include spitale, policlinici, centre de imagistică și laboratoare de analize medicale. A fost fondată de doctorul cardiolog Wargha Enayati, în anul 1995, sub denumirea de Centrul Medical Unirea, însă în 2011, prin fuziunea cu Euroclinic, a luat numele actual, Regina Maria. Compania a fost numită după Regina Maria a României. Născută Maria Alexandra Victoria, Prinţesă de Edinburgh, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, aceasta a devenit la vârsta de 17 ani consoarta prinţului moştenitor Ferdinand al României, pentru ca apoi, în 1914, să devină regină. În timpul Primului Război Mondial, aceasta şi-a dedicat cu generozitate timpul şi energia bolnavilor şi muribunzilor. Activitatea ei de soră de caritate în spitalele militare a făcut să fie numită în popor „mama răniţilor”

Din anul 2015, Rețeaua de Sănătate Regina Maria este deținută de Fondul de Investiții MidEuropa, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume. Oamenii cheie ai Rețelei de Sănătate Regina Maria sunt doctorul cardiolog Wargha Enayati, în calitate de fondator si Fady Chreih, CEO al Retelei de sanatate REGINA MARIA încă din anul 2013.

Hotelul, fost sediu al Silcom SA, vandut cu tărăboi

Sub pretextul de a mai recupera din datorii şi a-i despăgubi pe cei înscrişi la masa credală a SILCOM SA , lichidatorul de atunci, Elena Popescu , a scos la vânzare, în anul 2007, clădirea fostului Hotel Royal din Curtea de Argeş, care figura ca şi activ al societăţii Silcom, dar care se afla şi în proprietatea statului, printr-un mic pachet de acţiuni deţinut de AVAS. În aceste condiţii, lichidatorul judiciar a omis să aducă la cunoştinţa judecătorului sindic prevederile Contractului de Vânzare Cumpărare de acţiuni din 18.02.2000 prin care Silcom a fost privatizată şi care, la capitolul 2, pct. 2.1, alin. 2 stipulează: ”Acţiunile vândute sunt numerotate de la nr. 31549 la nr. 221554, inclusiv. Nu fac obiectul contractului 2966 acţiuni numerotate de la nr. 221555 la nr. 224520, inclusiv, care reprezintă capital social neprivatizabil aferent imobilului situat în str. Negru Vodă nr. 6-8 din Curtea de Argeş (nr. inventar 1010). Acest imobil (clădirea fostului hotel Royal, n.red) este cuprins în lista monumentelor istorice ale judeţului Argeş la indicatorul 03B0255 şi în conformitate cu prevederile OG 68/1994, aprobată prin Legea 41/1995,  bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ele neputând fi înstrăinate, supuse executării silite sau dobândite de către alte persoane”. Cum deja am amintit, cele 2966 de acţiuni aferente hotelului Royal reprezintă exact pachetul AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) ceea ce transformă activul într-un imobil aflat în domeniul public al statului.

Lichidatoarea Elena Popescu a ignorat însă această stare de fapt şi a mers la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Argeş, înarmată cu un teanc de acte false, din care reieşea că reprezintă proprietarul respectivului imobil, adică Silcom, şi a cerut drept de preempţiune. Ce însemna asta? Că în momentul scoaterii la vânzare a imobilului, Direcţia de Culte avea întâietate. Doar că instituţia în cauză nu s-a arătat interesată, la preţul estimat de 32 miliarde, aşa că şi-a dat acordul să fie scoasă la vânzare, crezând că hotelul a fost trecut deja din domeniul public al statului în cel privat. În realitate, nu era nici pe departe aşa. Dovadă că, peste doi ani, pe 5 mai 2009, Direcţia de Culte Argeş a realizat ilegalitatea  şi a revenit cu o adresă în care confirmă că a fost indusă în eroare de actele false depuse la dosar de către lichidatorul Elena Popescu. Prin urmare, aceeaşi Direcţie de Cultură anunţă că va urma procedurile legale «pentru anularea procesului verbal de adjudecare».
După obţinerea acordului cu pricina şi după ce clădirea a fost evaluată la 32 de miliarde lei vechi de lichidatorul Elena Popescu, aceeaşi doamnă s-a răsucit şi a hotărât să coboare licitaţia la 28 de miliarde, preţ de pornire. La licitaţie s-au prezentat doar doi ofertanţi, juristul şi contabila de la firma Macro. Aceştia au licitat pe rând şi în familie, până ce suma a căzut la 14 miliarde, iar cîştigător a fost declarat juristul.  De aici și pînă la DNA Piteşti nu a mai fost decat un pas.

Speram ca tranzacția actuală prin care Rețeaua de Sănătate Regina Maria vrea preluarea fostului Hotel Royal să se desfășoare respectând procedurile legale, fapt care ar avantaja pe toata lumea.

UPDATE 14.03: După apariția acestui material, oficialii rețelei de sănătate Regina Maria au infirmat informațiile cu privire la preluarea fostului Hotel Royal din Curtea de Argeș, catalogându-le drept simple zvonuri. Fără alte detalii, au mai precizat doar că „domnul doctor Enayati nu mai are nicio functie in retea de aproape 10 ani (nici macar onorifica), astfel ca nu putem spune ca este un om cheie al retelei astazi”.

Citeste mai mult

ACTUAL

CURTEA DE ARGEȘ – MEDICUL IONIȚĂ, CONDAMNAT PENTRU MOARTEA UNUI NOU NĂSCUT! DOCTORUL VIOREL STATE A FOST ȘI EL INCULPAT ÎN PROCES

Publicat

in

Medicul ginecolog Dan Ioniță care era angajat al Spitalului Curtea de Argeș și, în același timp,  presta și la propriul cabinet particular a fost condamnat, luni 4 martie 2024, de magistrații Judecătoriei Curtea de Argeș la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare și obligat să presteze muncă în folosul comunității. Sentinta nu este definitivă și vine după aproape 8 ani de luptă în instanță a unei tinere  familii din Curtea de Argeș a cărei liniște a fost distrusă acest  medic ginecolog care, prin neglijența de care a dat dovadă, i-a lăsat pe părinți fără copilul nou-născut.

Totul s-a întîmplat în luna ianuarie 2016, când o tânără mămică s-a prezentat la medicul Ioniță, fiind însărcinată în șapte săptămâni. Acesta a preluat-o în evidențele sale, iar până în luna iulie i-au fost făcute analize, ecografii, iar sarcina evolua normal. Numai că, în seara zilei de 18 iulie 2016, tânăra s-a simțit rău, acuzând dureri în zona abdominală. A doua zi, a mers la control, iar medicul a programat-o imediat pe 20 iulie pentru o operație de cezariană. Tânăra mămică a mers la Spitalul Curtea de Argeș, unde era programată, dar, deși a explicat medicului că nu mai are contracții, acesta nu a reprogramat-o pentru operație pe tânăra mămică.

Tânăra mamică nu a apucat să își țină în brațe copilul. La 15 minute, starea de sănătate a micuțului s-a agravat brusc. I-au fost acordate primele îngrijri medicale, dar pe parcursul zilei, probelemele respiratorii de care suferea se agravat pe fiecare secundă ce trecea. Astfel că, medicul neonatolog a decis transferul bebelușului la Spitalul Județean de Urgență Pitești. Micuțul a fost transportat de urgenț la Spitalul Județean de Urgență Pitești, unde a fost preluat de către medici în stare foarte gravă. Deși s-au făcut eforturi supraomenești pentru a fi salvat, la orele 21:00, micuțul se stinge din viață.

La scurt timp după tragedie, tânăra l-a reclamat pe medicul Dan Ioniță, dar și pe medicul neonatolog Viorel State, pentru malpraxis, acuzându-i că prin deciziile lor, bebelușul său s-a stins din viață. Cercetările au durat numai puțin de cinci ani, iar în luna martie a anului 2021, procesul celor doi medici a început pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș. După 3 ani,  luni, 5 martie 2024, a venit și prima sentință: medicul ginecolog Dan Ioniță a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare și este obligat să presteze muncă în folosul comunității. Medicul Viorel State a fost achitat.

Iată sentința:

În temeiul art. 396 alin. 1 şi alin. 2 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul IONIŢĂ DAN la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 din Codul penal. În temeiul art. 91 din Codul penal, dispune suspendarea executării pedepsei de 3 ani închisoare sub supraveghere ?i stabile?te în condiţiile art. 92 alin.1 ?i alin. 2 din Codul penal, un termen de supraveghere de 3 ani şi 6 luni, care va curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal, pune în vedere inculpatului Ioniţă Dan ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de proba?iune Bucureşti, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de proba?iune desemnat cu supravegherea sa; c) să anun?e, în prealabil, schimbarea locuin?ei ?i orice deplasare care depă?e?te 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informa?ii ?i documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existen?ă. În baza art. 93 alin. 2 lit. b) din Codul penal, impune inculpatului să execute obliga?ia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 94 alin. 1 din Codul penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c)-e) din Codul penal se comunică Serviciului de probaţiune Bucureşti. În temeiul art. 93 alin. 3 din Codul penal, va dispune obligarea inculpatului Ioniţă Dan ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Sector 6 sau Sector 5 BucureSti, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare În baza art. 57 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, punerea în executare a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor stabilite de instanţă se realizează de către Serviciul de probaţiune Bucureşti. În baza art. 404 alin. 2 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 91 alin. 4 din Codul penal, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din Codul penal, respectiv asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, dar ?i cu privire la consecinţele săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de supraveghere, constând în posibilitatea revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei şi consecutiv, executarea pedepsei iniţial suspendate. II. În baza art.396 alin.1 şi 5 rap. la art.16 lit. b teza a I-a Cod procedură penală achită pe inculpatul S. V. pentru săvârşirea infracţiunii de uciderea din culpă, prevăzută de art.192 alin.2 din Codul penal. În baza art. 19, 20 şi 25 alin. 5 Cod procedură penală lăsa nesoluţionată acţiunea civilă, formulată de părţile civile Spînu Mihai Alin şi Spînu Maria parte responsabilă civilmente fiind SOCIETATEA ASIGURARE-REASIGURARE CARPATICA ASIG. S.A.- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CITR-FILIALA CLUJ, pentru inculpatul State Viorel. În temeiul art. 397 din Codul de procedură penală raportat la art. 19 alin. 1, alin. 2 ?i alin. 5 ?i art. 25 din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 1349, art. 1357, art. 1381, art. 1385 şi art. 1391 din Codul civil, admite în parte acţiunea civilă exercitată în cauză de către părţile civile Spînu Mihai Alin şi Spînu Maria ?i obligă inculpatul Ioniţă Dan în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. Carpatica Asig S.A. prin lichidatorul judiciar CITR Filiala Cluj S.P.R.L., în limita contractului de asigurare (poliţa de asigurare seria RCP nr. 3041015 emisă pentru perioada 13.01.2015-12.01.2016), la plata sumei de câte 150.000 de euro pentru fiecare parte civilă cu titlu de daune morale, respingând ca neîntemeiate restul pretenţiilor solicitate. În baza art. 398 şi art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, obligă inculpatul Ioniţă Dan la plata sumei de 1000 de lei către stat cu titlul de cheltuieli judiciare (din care suma de 600 de lei reprezentând cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală). În baza art. 398 şi art. 276 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală obligă inculpatul Ioniţă Dan la plata parţială a cheltuielilor judiciare către părţile civile Spînu Alin -Mihail şi Spînu Maria în cuantum de 3500 lei reprezentând onorariu avocat.(f. 448,466 ds.instanţă)) În temeiul art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în cuantum de 600 de lei, privind pe inculpatul State Viorel, aferente fazei de urmărire penală, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia. În temeiul art. 275 alin. (6) C.proc.pen., onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 868 lei, av. Georgescu Robert, desemnat pt. inculpatul State Viorel, potrivit delega?iei nr. 12/2021 (f.31 ds. instan?ă), rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei. În temeiul art. 275 alin. (6) C.proc.pen., onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 868 lei, av. D. L., desemnată pt. inculpatul Ioniţă Dan, potrivit delega?iei nr. 11/2021 (f.33 ds. instan?ă), rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei. Cu drept de a formula apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei sentin?e. Pronunţată astăzi, 05 martie 2024, prin punerea hotărârii redactate la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend