Conecteaza-te cu noi

Reportaj

INTERVIU Povestea incredibilă a românului care a pus pe jar Spania – Politicienii îl urăsc, săracii îl iubesc, presa iberică îl alintă

Publicat

in

Se mandreste ca e tigan si ca traieste in strada, asta chiar daca in ultimii ani a devenit un personaj marcant in Spania, acolo unde si-a creat o notorietate maxima. In timp ce presa spaniola il lauda si il aduce periodic in prim plan, presa din Romania l-a ignorat total. Este unul dintre cei mai cunoscuti activisti din Spania si ceea ce a facut el in sprijinul persoanelor defavorizate va ramane mult timp de-aci incolo in memoria spaniolilor.  O cautare simpla pe google doar cu numele sau ne arata cat de cunoscut este in Spania si cat de putin in tara sa de bastina.  A sarit la gatul premierului spaniol catalogandu-l mafiot, a protestat gol in fata Parlamentului Andaluz, a certat viguros conducerea bisericii catolice sau a organizat proteste in strada impotriva coruptiei care a sugrumat sansa la un viitor mai bun al clasei defavorizate.

bmengelle_plyima20151218_0035_5Il cheama Lagarder Danciu si nu ii este rusine sa spuna ca este tigan si om al strazii in acelasi timp. Nu are o locuinta dar are un caracter puternic si o ambitie greu de cuantificat. S-a nascut in Corabia, judetul Olt si, pana sa paraseasca Romania, a crescut prin orfelinate. Satul de manevrele din tara, scarbit de o nepoata a unui senator PSD, in 2004 a parasit tara. Ultimul contact cu Romania l-a avut chiar la vama, acolo unde a incasat o bataie sora cu moartea de la vamesii nemultumiti ca nu si-au primit spaga. Departe de tara, Lagarder a continuat sa creada intr-o lume mai buna, chiar daca a fost hulit pentru ca e roman sau tigan, fiind nevoit la un moment dat sa se dea drept francez pentru a scapa de injuraturi si jigniri rasiale. A invatat, s-a perfectionat, a suferit  si, prin felul sau de a fi, a intrat la sufletul tuturor celor napastuiti de soarta, fie ca au fost imigranti romani, tigani, homosexuali, fie ca au fost saracii Spaniei sau Portugaliei. In scurt timp a capatat suficienta notorietate cat sa candideze la alegerile locale din Spania ca independent, asta desi in campanie  singur se recomanda a fi un om al strazii. In ultimi doi ani multitudinea protestelor sale dar si  implicarea activa in viata comunitatilor defavorizate din Spania l-au adus in prim planul vietii sociale din peninsula devenind un personaj cu mare notorietate, un om urît de politicieni dar iubit de cei din patura de jos a societatii. 

Zilele trecute, dupa indelungi cautari, l-am gasit pe Lagarder. Pe strada, desigur, la un protest spontan langa Sevilla,  acolo unde ne-a si acordat urmatorul interviu, primul dat de el presei din Romania.

Va recomand ca inainte de a citi interviul sa urmariti cu atentie cele doua clipuri video de mai jos. Veti intelege cu mult mai bine marturisirile lui Lagarder Danciu.

 

 
Iulian Uţă: La 20 de ani, prin 2002, ai provocat un cutremur în Slatina, la Centrul de Plasament „Zorile”. La scurt timp după asta, ai plecat din ţară. Ce te-a împins să faci acest lucru sau mai exact ce sau cine te-a izgonit din ţara în care puteai face ceea ce faci acum în Spania? Sa spunem ca atunci, i-ai trimis un e-mail baronesei Nicholson, i-ai scris, pe computerul personal, primului ministru, Adrian Năstase, ai făcut-o hoaţă pe ex-directoarea Centrului de Plasament „Zorile“ din Slatina…. Apoi, brusc ai dispărut din peisaj. De ce ?

Lagarder Danciu: Am părăsit ţara cu mare durere însă nu puteam să mai suport atitudinea ţării mele cu privire la rromi şi homosexuali, comunitatile cele mai prigonite ale Romaniei. Am luat decizia imediat, scârbit de corupţia din ţară însă nu mi-am imaginat că în Spania sau în Portugalia o să mă lovesc de atitudini negative faţă de români, în special contra rromilor din România. Înainte de a părăsi ţara m-am implicat mult şi am denunţat corupţia din centrele de plasament din Olt, am luptat cinci ani contra Consiliului Judeţean, Protecţia Copilului şi, în luna august din anul 2004, am intrat într-un sediu partidului socialist unde era premierul Adrian Năstase şi le-am strigat ca sunt rajoy1corupţi şi că ne dau alimente expirate în centrele de plasament. Am dispărut obosit să mă lupt cu birocraţia din Olt unde partidul socialist controla toate contractele şi făcea afaceri cu banii publici. Directoarea de la centrul de plasament “Zorile” din Slatina, era fiica unui senator din guvernul României şi a fost destul de greu să lupt cu ea şi să o dăm afară din sistemul de protecţie al copilului. Cu ajutorul ziarelor locale am reuşit să o dăm afară pe ea şi pe Cristina Pătru, fosta directoare generală a protecţiei copilului care folosea muncitorii de la orfelinat pentru a-şi construi o vilă. Muncitorii care ridicau casa mâncau mîncarea copiilor de la centrele de plasament din Slatina iar copiii mâncau conserve expirate.

I.U. De regulă, românii pleacă în Spania la cules de căpşuni sau pentru a munci pentru un salariu mai bun, pentru a-şi face cât de cât o situaţie materială mai bună. Eşti de peste 12 ani plecat din România şi, teoretic, ar trebui să ai o situaţie materială de invidiat. Aşa este? Ai putea să ne detaliezi condiţia ta actuală de stranier? Ai vilă, piscină, maşină de lux sau alte bogăţii spirituale?

L.D. În România s-a vândut ideea că în străinătate oamenii se imbogăţesc şi nu este adevărat. Când am ieşit din ţară în vara anului 2005 am văzut cu ochii mei cum poliţia de frontieră cerea mită oamenilor care călătoreau cu mine şi i-am denunţat şi au început să mă lovească cu pumnii pentru acest lucru. Le cereau oamenilor 50€ pentru a putea trece vama, fapt ce l-am denunţat ministerului de interne din ţară. În Portugalia am căzut într-o reţea care folosea românii la muncă în agricultură fără contracte şi am denunţat de asemenea la poliţia din Portugalia acea firmă care exploata românii. În Spania, la început, am muncit în agricultură fără contract de muncă însă în cele din urmă, cu ajutorul unei profesoare, am putut să ies din cercul acesta. Am începtut să lucrez într-un hotel şi în acelaşi timp studiam un master în Mediere Socială. În doi ani, guvernul spaniol mi-a recunoscut studiile universitare şi m-am deplasat în oraşul Sevilla pentru a căuta de muncă în profesia mea, ca asistent social. Nu a fost uşor pentru că în Spania am descoperit imediat reacţia negativă împotriva românilor şi rromilor. Nimeni vroia să-ţi închirieze o cameră sau să-ţi dea de muncă pentru că erai român şi aşa am început să zic că sunt francez datorită numelui de Lagarder. Am lucrat la poliţie ca traducător unde am văzut cu ochii mei abuzurile împotriva rromilor din România, ca profesor dddîn 24 licee unde se segregau copiii rromi din România şi am denunţat organizaţiile ţigăneşti din Spania pentru că foloseau fondurile publice în afaceri familiare şi aşa am ajuns in stradă. Cu aceste organizaţii am luptat 5 ani şi în cele din urmă am reuşit să demonstrez tribunalului din Sevilla corupţia acestor organizaţii familiare. Niciodată nu m-au interesat banii, mă interesează lupta pentru justiţia socială pentru colectivele marginale şi acum, după 12 ani în Spania, sunt în stradă şi lupt pentru oamenii fără adăpost din această ţară. Este necesară această luptă pentru că în Spania românii mereu au avut o imagine negativă creată şi cu acest activism multă lume de aici a început să-şi dea seama că suntem un popor de oamenii curajoşi.
I.U.Eşti un activist pentru apărarea persoanelor fără adăpost cunoscut în Spania. De ce a trebuit să vină un român să lupte pentru drepturile acestora?
L.D. Mă consider un cetăţean al lumii, m-am născut în România şi acum locuiesc pe străzile din Spania unde încerc în fiecare zi să fac dreptate. Nu este uşor, mulţi lipsiţi de empatie şi nu înţeleg lagarder-3situaţia oamenilor din stradă. Mereu ne relaţionează cu drogurile şi alcoolul însă sunt oameni care au muncit şi au fost expulzaţi de către sistem pentru că nu au capacitate de consum. Sistemul capitalist este pervers, ajută acei oameni care consumă şi pedepseşte acei oameni care au rămas fără forţă de muncă. Este trist, însă realitatea demostrează adevarata faţă a capitalismului care devorează tot în jurul lui. În Spania nu este agreată ideea că un activist român luptă pentru drepturile spaniolilor din stradă şi mă acuză în fiecare zi că sunt rebel social, nimeni din această ţară nu i-a zis în faţă premierului spaniol că este un mafiot şi cred că toţi trebuie să reflectăm pentru a ne da seama că suntem oameni şi că lucrul mai important sunt ideile şi nu frontierele care ne separă.
I.U. De ce nu ai făcut lucrul ăsta în România, sau consideri cumva că România stă mult mai bine la capitolul oameni ai străzii?

L.D. În România am luptat pentru drepturile copiilor din orfelinate, am denunţat pe arhiepiscopul Irinel care fura fondurile europene destinate pentru rromii din satele marginale ale judeţului Olt. Am denunţat politicienii corupţi din judeţul Olt care făceau afaceri cu copiii din orfelinate…România este într-o situaţie de sărăcie absolută datorită corupţiei, în străinătate mă întâlnesc cu mulţi români care au părăsit ţara cu speranţa de a putea lucra în condiţii optime. Oameni fără case, în stradă, există în toate oraşele din lume şi în România ai mai mulţi oameni fără adăpost. Însă în Spania mulţi ocupă locuinţele băncilor care le-au furat casele. Este inadmisibil faptul că în secolul XXI milioane de oameni se văd nevoiţi să doarmă în stradă iar instituţiile publice nu sunt în stare de a da soluţii acestor oameni ai străzii.

I.U Pe reţele de socializare te prezinţi ca a fi activist, gay, ţigan, ateu. Cu care din etichetele astea te mândreşti cel mai mult şi de ce? În timpul şi după protestele tale arhicunoscute ai fost înjurat că eşti român, ţigan sau activist?

lagarder-1L.D. Mă mândresc cu toate aceste etichete, este necesară vizibilitarea acestor etichete pentru ca societatea să poata lua cunoştinţă ca noi existam. Atât homosexualii cât şi ţiganii sunt colective marginalizate care suferă şi este important pentru mine a da vizibilitare acestor etichete. În ceea ce priveşte eticheta de “ATEU” o folosesc deoarece cred cu toată fiinţa mea că Dumnezeu nu există, instituţiile religioase sunt împotriva libertăţii totale a omului şi cred într-o societate în care cetăţenii pot fi liberi şi nu prostiţi de religii.

I.U. Esti mulţumit de rezultatele activiăţii tale ? După proteste apar şi satisfacţii ?

L.D. Sunt mulţumit, într-un an am reuşit să arătăm situaţia oamenilor care trăiesc pe străzile din Spania. 50.000 persoane dorm în stradă în fiecare noapte şi până nu am ajuns în stradă nu mi-am dat seama de ce se întâmplă acolo. Serviciile sociale publice din Spania în ultimii 10 ani s-au privatizat şi organizaţiile non guvernamentale fac afaceri cu sărăcia oamenilor din stradă. Rezultatele încep să apară însă nu ne mulţumim până nu se dau soluţii pentru toţi oamenii din stradă. 40% din oamenii care dorm în stradă în Spania sunt cetăţeni români şi ambasada şi consulatele care au fost informate nu fac nimic. Au bani pentru a cumpăra maşini de lux şi nu ajută românii care au lucrat în Spania pentru a ajunge în România.
I.U. Dincolo de toate, eşti român. De ce nu aderi la una din organizaţiile politice româneşti care are organizate filiale şi în Spania, ţara unde trăiesc foarte mulţi români?

L.D. Nu cred în partidele politice, cred în voluntatea cetăţenilor care vor să schimbe lucrurile. Aici organizaţiile politice îşi aduc aminte de români în campania electorală. Suntem 2 milioane de români în Spania şi nu ne simţim sprijiniţi de către politicieni. Cred că este important să ne organizăm şi să cerem drepturile noastre, în Spania suntem văzuţi rău şi este important sa existe o mişcare socială care să apere identitatea şi cultura poporului român.
I.U. În România, avem un preşedinte de etnie germană, un premier pe catalogat ca fiind jumătate francez…. Cum vezi tu în contextul ăsta România? Eşti tentat, există motive care să te facă să te întorci în ţară şi să îţi continui activitatea aici?

lagarder-2L.D. Mă simt mândru de România in privinta acestui aspect, suntem un exemplu pentru multe ţări. Spania pentru a avea un ministru sau preşedinte român necesită mult timp. În contextul actual cred că este important dialogul pentru a nu cădea în jocul populismului împotriva migraţiei. Multe ţări din Uniunea Europeană au tratat ţara noastră nedrept şi politicienii noştri nu au fost în stare să se mobilizeze şi să apere interesele românilor din străinătate.

I.U. În decembrie în România au loc alegeri parlamentare. Crezi că rezultatul acestora va schimba în bine ţara? Ai primit cumva vreo oferta de a candida pe listele din diaspora ale vreunui partid?
L.D. Nu cred în sistemul politic actual, nu reprezintă interesele cetăţenilor. Rezutatul nu va schimba nimic, politicienii nu decid nimic, sunt băncile şi mari afacerişti care decid cursul politic, este aşa de trist!
I.U. Premierului spaniol i-ai spus în faţă că are legătură cu mafia la fel şi multor politicieni din Spania. Dacă te-ai întâlni cu premierul României sau cu politicienii României, ce le-ai spune ?

L.D. În aprilie 2014 am participat la o întâlnire unde s-a discutat situaţia Rromilor din Europa şi am vorbit cu preşedintele Băsescu şi l-am responsabilizat pentru faptul că milioane de români au trebuit să iasă din ţară… Ce credeti ca a facut ? Nu i-a pasat si a plecat repede fără să-mi răspundă. Politicienilor din România le-aş spune că sunt nişte corupţi şi Ponta care a plagiat doctoratul un iresponsabil şi corupt ca şi Năstase şi Băsescu, un mare mafiot.

I.U. Dacă mâine ţi s-ar oferi postul de director la Centrul de Plasament „Zorile” din Slatina ai fi dispus să te reîntorci în România?

L.D. Nu ştiu sigur dacă l-as accepta, au trecut mulţi ani şi în Spania mă simt ca acasă. Însă, cu siguranţă, ştiu că la bătrâneţe mi-aş dori să mă întorc la Corabia, oraşul unde am copilărit ca să pot ajuta şcolile.

I.U. Când îl vom vedea pe Lagarder Danciu protestând şi în Parlamentul României sau pe străzile din Bucureşti aşa cum o face în Spania?

L.D. Activismul pentru drepturile umane este internaţional, m-au invitat în Franţa şi mi-ar plăcea să lupt pentru drepturile oamenilor străzii din România. La fel, mi-ar placea si as fiu tentat sa fac in Romania ceea ce fac acum in Spania dar e greu in tara mea, unde se protesteaza in exces pe facebook si mai putin in strada….

Comenteaza cu profilul de FB

Editorialist, directorul si fondatorul publicatiilor PROFIT. Cu o experienta de 20 ani in presa scrisa a colaborat de-a lungul timpului cu ziare nationale si agentii de presa pentru care a publicat nenumarate reportaje si anchete jurnalistice, multe dintre acestea devenind subiecte pe plan national. Contact e-mail iulian.uta@ziarulprofit.ro

ACTUAL

HAOS PRIN CARTIERE ! Unde ne sunt sectoriștii? Până și polițiștii din Argeș le duc dorul!

Publicat

in

De


Polițiștii nu mai cunosc infractorii din zonele lor de responsabilitate, așa cum se întâmpla odată! La această concluzie au ajuns atât cetățenii dar și sindicaliștii din sistem, care atrag atenția că s-a ajuns în această situație urmare a dispariției sectoriștilor de pe stradă, a desființării birourilor de cercetări penale și a împărțirii ruralului între secții de poliție.

Absența polițiștilor de pe strazi si din cartiere, bucuria cerșetorilor și a găinarilor

În orașe precum Curtea de Argeș unde nu există poliție Locală sau chiar și în celelalte orașe ale județului unde aceasta exista mai mult cu vorba, cetățenii spun se simt mult mai puțin în siguranță. Ei reclamă faptul ca absența polițiștilor de pe strazi si din cartiere a dus la inmulțirea excesivă a rețelelor de cerșetorie sau a celor care sunt puși pe fapte rele, mici infractiuni dar care trec neobservate. Într-un cuvânt, absența sectoriștilor a dus la DEZORDINE. Este nevoie de schimbări la nivel organizațional în cadrul Poliției Române, căci este din ce în ce mai evident că modificările realizate în ultimul deceniu au creat mai multe probleme. Iar una majoră, pe care le-o impută cetățenii oamenilor legii este că nu mai sunt la fel de vizibili pe stradă! Reprezentanții Sindicatului Național al Agenților de Poliție au atras atenția, în primul rând, asupra necesității reînființării posturilor de sectoriști. „Desființarea structurii de sectoriști a avut în timp un impact mai mult negativ referitor la cunoașterea de către polițist a mediului infracțional zonal, atât din perspectiva prevenirii criminalității, cât și din punctul de vedere a finalizării pozitive a situației operative infracționale. Prezența sectoristului în zonă asigură continuitate în cunoașterea potențialilor infractori, încrederea și claritatea cetățeanului în modelul constant care asigură liniștea și ordinea publică. Cunosc multe cazuri din activitatea teritoriului, în care experiența de sectorist a determinat mult mai facil prinderea infractorilor”, a afirmat liderul sindical Iulian Surugiu. De menționat că, după desființarea sectoriștilor, locul lor a fost luat de polițiștii comunitari. În ultimii ani, însă, inclusiv la nivelul județului Argeș se constată o reducere semnificativă a acestora, întrucât tot mai puțini polițiști sunt interesați de această linie de muncă.

Polițiștii vor să se renunțe la secțiile de poliție rurală!

O altă modificare, survenită în ultimul deceniu și la care trebuie să se renunțe, consideră sindicaliștii, este reprezentată de secțiile de poliție rurală. Astfel, de mai bine de cinci ani, mediul rural este împărțit între aceste secții, care reunesc mai multe posturi de poliție. Așa se face că o singură patrulă de poliție are de supravegheat, într-o singură seară, de exemplu, și câte trei sau patru localități. S-a recurs la această măsură din cauza numărului scăzut de polițiști din mediul rural, dar s-a ajuns în situația ca polițiști să nu cunoască mediul infracțional din localitățile unde patrulează. „Secțiile de poliție rurală se interpun atât logistic cât și profesional între posturile de poliție și polițiile municipale, criteriile de responsabilitate a situației operative fiind de cele mai multe ori bazate pe competența teritorială și nu materială a cazuisticii în lucru. În același timp, prezența lor a determinat o oarecare confuzie în rândul cetățenilor, ca și adresabilitate, în cazul depunerii plângerilor sau a soluționării faptelor reclamate. Prezența unei astfel de structuri la nivel teritorial a atras alocarea unor resurse financiare și logistice mai mari decât ar fi fost necesare prin raportare doar eficiența activității”, a mai arătat liderul sindical Iulian Surugiu.
Un alt aspect semnalat de sindicaliști vizează desființarea birourilor de cercetări penale, care a dus la „disfuncții în special în felul în care probatoriile sunt administrate, efect susținut și de încărcătura mare de dosare care există la nivelul parchetelor”. Toate aceste aspecte au fost semnalate de sindicaliști și noii conduceri a Ministerului Afacerilor Interne, care a dat asigurări că vor fi luate măsuri pentru reglementarea situației.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Mercurialul şpăgii – Cât mai e ŞPAGA în SPITALELE din ARGEŞ

Publicat

in

De

Nu mai este un secret că în spitalele din Argeș, la fel ca în toată România, pacienţii oferă bani personalului medical atât din proprie iniţiativă, cât şi la cererea cadrelor medicale – medici, asistente, infirmiere şi chiar liftieri. Şpăgile merg de la câteva zeci sau sute de lei pentru consultaţie sau pur şi simplu pentru „a fi băgat în seamă” până la mii de euro în cazul unor operaţii complicate. Piatadespaga.ro, o platformă creată din iniţiativa organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens, arată că în Argeș șpaga medie este de 169 Euro. Ca in fiecare an, redactorii PROFIT s-au transformat în pacienţi şi au mers zilele trecute în trei spitale din Argeş pentru a vedea care mai este nivelul real şpăgii ce trebuie dată medicului in anul 2019, anestezistului sau infirmierei pentru a fi tratat ca un pacient european. Așadar, în această săptămână va dezvaluim mercurialul săagii in spitalele din Argeş care, să o spunem, coincide in mare cu ceea ce apare pe siteul dedicat spăgilor din România. Cu precizarea că sumele au fost avansate atât de pacienţi din saloanele spitalelor dar şi de asistenţi sau anestezişti, vă spunem că şpaga în spitalele din Argeş se menţine la cote înalte şi ea porneşte de la minim 500 lei pentru o simplă cezariană şi până la 3000 lei o operaţie de ulcer sau piatră la rinichi, în funcţie de spital.

La Spitalul de Urgență din Piteşti, şpaga negociaza !

La Spitalul Judeţean din Piteşti am constatat că putem negocia valoarea şpăgii. Cum aveam nevoie să ne operăm de ulcer, unul dintre medici ne-a dat de înţeles că se rezolvă cu 3000 lei pentru “all inclusive”, adică partea medicului, a anestezistului dar şi a asistentei. Spunându-i că lucrăm la o firmă de cablaje auto, domnul doctor a zis că “hai, fie 2000 lei pentru voi”. Ajunşi şi la unul din saloanele postoperatorii, ruda unei paciente ne-a luminat: ” Eu am scăpat cu 15 milioane dar acum, zilnic, dau câte 10 lei la infirmiera care îi schimbă pansamentele soţului. Nu dai, nu te bagă în seamă cu zilele”, spune A. T, din Bradu, venită la judeţean pentru a avea grijă de soţul său, proaspăt operat. De la una dintre asistentele mai tinere, am aflat că pentru operaţie de colecist şpaga este un pic mai mare. Tot ea ne-a spus că şi cezariana s-a scumpit şi ajunge şi la 2000 lei dacă vrei şi un salon mai curat. “Dezastru, am pe cineva la Spitalul Judeţean, în stare gravă, şi la fiecare pansat trebuie să dăm asistentei minim 10 lei. De trei ori pe zi cotizăm, iar ele se vaită, că nu au bani, din ce văd eu, fetele astea câştigă mai mult decât doctorii, care au făcut o facultate”, ne-a spus un angajat de la Dacia venit la judeţean cu fratele grav bolnav. O alta tanara mamice ne declara ca ” Am facut cezariana in spitalul judetean si m-a costat 250 lei anestezist, 250 mana a doua si 200 asistente. Aceasta suma ne-a fost impusa sa o platim, plus 200 lei medicului neonatolog, iar daca sotul vroia sa vada copilul trebuia sa mai scoata fin buzunar 50 lei la asistenta”

La Curtea de Argeş, şpaga pornește de la minim 100 lei

La Municipalul din Curtea de Argeş, preţurile nu par aşa de piperate. Potrivit pacienţilor de aici, pentru naştere şpaga este minim un milion de lei vechi dar şi aici se plăteşte în plus şi salonul în care vrei să fii lǎuză. ” Dacă nu dai încă 100 – 200 lei cel puţin, te bagă în salon cu gândaci şi ţânţari”, spune o proaspǎtă mămică care spune ca, totusi, fata de acum cativa ani, saloanele sunt mai curate si primitoare dar nu demne de un spital european. La secţia Chirurgie, preţurile sunt ceva mai umflate, şi pentru o operaţie simplă, de apendicită, şpaga minimă este de 300 lei. Dacă ai nevoie mare şi de anestezist trebuie să mai scoţi din buzunar încă 100 lei. Unul dintre medicii de aici susţine că fiecare dă cât vrea, nu există o sumă fixă. ” Noi nu cerem, eu personal, adica ! Nu strică o mică atenţie, mai mult pentru asistente sau infirmiere. Mie… nu contează! Eu oricum, îmi fac treaba cu sau fără şpagă”, susţine un tânăr doctor.

Şpaga se accepta şi în natură – Băuturi, cafele sau gaini de rasa !

La Spitalele din Argeş, şpaga se dă şi în natură, dar musai trebuie să completeze pe cea în bani. Arareori medicii acceptă doar produse, mici cadouri, de bază rămânând hârtiile de 100 lei sau celșe de 100 Euro. Cu toate acestea, majoritatea medicilor spun că nu ei cer ci practic sunt rugaţi de pacienţii ale căror rude, mai că le bagă banii în halate. Când nu au bani, pacienţii, în special cei de la sate, vin la doctor cu sacoşile în care pun de toate, de la ţuică, vin şi până la cafea, curcani sau chiar produse lactate. Medicii nu le refuză iar unii chiar se bucură că în acest fel duc acasă produse naturiste, eco, de la ţară.


MERCURIALUL ŞPĂGII ÎN SPITALELE DIN ARGEŞ
Cezariana
⦁ 800 – 2.000 lei – medic
⦁ 100- 500 lei – anestezist
⦁ 100 – 500 lei – neonatolog
⦁ 10-50 lei – asistentǎ
Operaţie la coaste, fracturi membre inferioare sau superioare
⦁ 500 – 1.500 lei – medic
⦁ 150 – 500 lei – anestezist
Operaţie de hemoroizi
⦁ 400 -1500 lei – medic
⦁ 100- 400 lei – anestezist
Operaţie Colecist sau Ulcer
⦁ 800 – 3.000 lei – medic
⦁ 100- 500 lei – anestezist
⦁ 10-50 lei – asistenta
Operatie la uretră
⦁ 1.500 – 3.000 lei – medic


Iată câteva șpăgi și în alte județe așa cum reies dintre cazurile semnalate de pacienți pe site-ul piatadespaga.ro
⦁ 2.000 RON pentru operație de ligamente încrucișate la Spitalul Militar din Brașov
⦁ 4.300 RON pentru o naștere la Spitalul Filantropia din București
⦁ 1.400 RON pentru operație la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
⦁ 10.000 RON pentru operație la inimă la Spitalul Clinic Doctor C.I. Parhon din Iași
⦁ 500 EURO pentru operație la șold la Spitalul Foișor din București (la cererea doctorului)


NU RATATI, saptamana viitoare ! Prezentam mercurialul SPAGII in ARGES pentru angajarile la stat ! Spaga pentru angajari in primarii s-a dublat fata de acum 2 ani. La o companie de stat, un argesean sustine ca a dat spaga 10.000 Euro pentru un post platit cu 1000 Euro/luna

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend