Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

În Argeş, 200 cazuri noi de cancer de sân si 90 decese – Începe Luna Internațională de Conștientizare despre Cancerul de Sân

Publicat

in

Octombrie este luna de conștientizare a ceea ce reprezintă cancerul de sân. Marcată în țări din întreaga lume, campania își propune să crească atenția și gradul de conștientizare privind depistarea precoce, tratamentul, dar și prevenirea acestei boli deosebit de grave.

Rata de incidență a cancerului de sân depășeste cu mult rata celorlalte tipuri de cancer, în toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora. De asemenea, reprezintă principala cauză de deces prin cancer, fiind responsabil pentru 15% din totalul deceselor cauzate de această boală în rândul populației feminine, la nivel global.

Desfășurată pentru prima dată în România, sub sloganul « Depistarea precoce a cancerului de sân vă poate salva viața! » campania dedicată LICCS are ca temă în 2019, « Screeningul – esențial în depistarea precoce a cancerului de sân. »

Scopul campaniei este de a informarea și conștientizarea:

a.  Profesioniștilor din asistența medicală primară despre cancerul de sân.

b. Populației generale și în special a celei feminine cu vârsta peste 40 ani asupra metodelor de prevenție existente, posibilităților de diagnostic și tratament.

Campania are ca obiective creșterea nivelului de informare și conștientizare despre :

  • Factorii de risc și modul prin care aceștia pot influența evoluția bolii

  • Metodele de prevenire a cancerului de sân

  • Importanța efectuării screeningului pentru cancer de sân

Mesajele principale ale campaniei sunt:

  • Cancerul de sân este cel mai răspândit tip de cancer în rândul femeilor;

  • Cancerul de sân diagnosticat tardiv are o evoluție gravă;

  • Cancerul de sân netratat are o evoluție gravă;

  • Cancerul de sân depistat precoce și tratat corect crește șansa de supraviețuire cu o bună calitate a vieții;

  • Screeningul mamar este esențial în depistarea precoce a cancerului de sân. 

În România, cancerul de sân ocupa în 2018, prima poziție cu o pondere a incidenței de 25,1% (9 629 cazuri noi), la mare distanță de cancerul de colon (11,9%; 4 576 cazuri noi) și cancerul de col uterin (8,6%; 3 308 cazuri noi)

În 2017, numărul deceselor înregistrate în rândul femeilor prin cancerul mamar, a fost de 3 484, în creștere față de 2016 (3 457 decese).

In judetul Arges in 2017 au fost inregistrate 166 cazuri noi de cancer de san si 84 de decese, iar in 2018 se constata o crestere astfel: 200 cazuri noi si 90 decese.

Un studiu publicat în 2017, referitor la Factorii de risc în prevenirea cancerului mamar a arătat că în lume, 1 din 8 femei prezintă riscuri de a dezvolta cancer mamar. Cancerul de sân se dezvoltă printr-un proces multistep, iar patogeneza acestei boli nu a fost încă elucidată.

Studiul a arătat că diagnosticarea precoce a cancerului de sân este cea mai bună abordare pentru prevenirea acestei boli. În unele țări dezvoltate, rata supraviețuirii de 5 ani a pacientelor cu cancer mamar depășește 80% datorită depistării timpurii. Patogeneza și mecanismele de rezistență la medicamentele antitumorale au condus la descoperirea în celulele stem a unor gene în legătură cu cancerul de sân.

Cancerul de sân se poate extinde ușor către organe, precum sistemul osos, ficat, plămân și creier, ceea ce în principal explică evoluția incurabilă a acestuia. Diagnosticul precoce al bolii poate duce la un prognostic bun și la o rată de supraviețuire ridicată.

Mamografia este o metodă de screening utilizată pe scară largă în detectarea cancerului mamar și s-a dovedit că poate contribui la reducerea eficientă a mortalității acestuia. Alte metode de screening, mai sensibile decât mamografia, precum imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), au fost, de asemenea, implementate și studiate în ultimul deceniu.

Factori de risc, precum sexul, îmbătrânirea, estrogenul, istoricul familial, mutațiile genetice și stilul de viață nesănătos, pot crește posibilitatea dezvoltării cancerului de sân. Majoritatea cazurilor de cancer mamar apar la femei, numărul de cazuri fiind de 100 de ori mai mare decât la bărbați.

În concluzie, cancerul de sân poate fi prevenit. Reducerea factorilor de risc și efectuarea chimioprevenției sunt două măsuri principale de prevenire a cancerului mamar. Cu toate acestea, există un drum lung în conștientizarea gravității acestuia.

In 2018, a fost demarat proiectul de implementare a Programului pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Programul de prevenție, depistare, diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân se va derula pe o perioadă de 5 ani și presupune testarea a peste 30.000 de femei, dintre care jumătate aparținând categoriilor vulnerabile din punct de vedere socio-economic: zone defavorizate, mediu rural, fără loc de muncă, grupuri etnice vulnerabile.

Proiectul va acoperi patru regiuni de dezvoltare, Nord Vest şi Vest, respectiv Nord Est şi Sud Est. Din fondurile de finanțare ale Programului se vor asigura gratuit servicii de screening prin testare mamografică, evaluări ecografice ale leziunilor mamare incipiente depistate, biopsierea și confirmarea anatomopatologică a leziunilor suspecte și preluarea în tratament a pacientelor confirmate cu leziuni mamare incipiente. De asemenea, programul prevede și acțiuni de educare și informare a femeilor, precum și de sprijinire și consiliere a celor diagnosticate. Programul se va derula conform ghidurilor europene de asigurare a calității programelor de screening pentru cancer.

Conform Ministerului Sănătății, acest Program pilot va furniza ghiduri și protocoale de testare, diagnostic și tratament ale cancerului de sân, va pregăti personal medical și va dezvolta infrastructura, astfel încât să poată fi extinsă testarea la nivel național.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Nu vrea că ei ! Victor Ponta se opune Guvernului Orban

Publicat

in

De

Fostul Premier, Victor Ponta, a declarat, luni seară, că nu este de acord cu moțiunea de cenzură legată de legea de angajare privind alegerea în două tururi.

”Dacă mă întrebaţi de moţiunea legată de alegerea primarilor în două tururi, noi vrem primari în două tururi. (…) Nu votăm moţiunea de cenzură legată de legea de angajare privind alegerea în două tururi”, a anunţat, Victor Ponta.

În plus, acesta a anunţat că Pro România va depune un amendament privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene.

”O să facem şi un amendament la această lege şi sper că va fi admis, şi anume să revenim şi la preşedinţii de consilii judeţene la alegerea dintre consilieri. Acum suntem într-o situaţie aberantă. (…) Sper să accepte amendamentul nostru şi atunci nu votăm moţiunea”, a mai spus Ponta.

Acesta a exlicat că formaţiunea doreşte ”preşedinţi de consilii judeţene aleşi dintre consilieri, aşa cum a fost până acum şi primari în două tururi”.

Angajarea răspunderii Guvernului pe alegerea primarilor în două tururi este programată în 29 ianuarie, când Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară.

PSD şi UDMR vor depune moţiune de cenzură.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, luni, că moţiunea de cenzură este una „punctuală” şi nu reprezintă „un acord politic între PSD şi UDMR pentru crearea unei viitoare majorităţi”.

„Părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, e că va trece această moţiune şi după ce vom depăşi această etapă vom veni şi cu propunerile ulterioare”, a spus Ciolacu, menţionând că, matematic, mai este nevoie de şase sau şapte voturi pentru ca moţiunea să treacă, comunică news.

Vezi și:

SURSE Începe marea curățenie, după ce apropiata lui Liviu Dragnea a pierdut șefia

Ies la iveală detalii incendiare! Șeful Serviciului de Pază și Protecție, cunoscutul general Lucian Pahonțu, ar reveni pe scena politică

Vești mari! Mai multe zile libere pentru anumiți români

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ministerul Justiției: 85,47% dintre procurori și 72,22% dintre judecători cer desființarea Secției speciale

Publicat

in

De

Ministerul Justiției redă publicității rezultatele chestionarului transmis instanțelor și parchetelor, în care se arată că peste 1.600 de procurori vor abrogarea prevederilor prin care a fost înființată SIIJ, opinie împărtășită și de 72% dintre judecătorii de la 209 de instanțe, conform Mediafax.

Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor arată că 1.934 de procurori respondenți au răspuns după cum urmează:

1. Schema de pensionare anticipată a magistraţilor;

2. Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel;

3. Prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

4. Problematica Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), înfiinţată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare”.

Ministerul a precizat că au participat la consultare procurorii, judecătorii, dar şi asociaţii ale magistraţilor.

Prezentăm rezultatele consultării, aşa cum au fost ele transmise de către Ministerul Justiţiei:

A. Cu privire la schema de pensionare anticipată a magistraţilor:

I. Dintr-un număr de 1.957 de procurori respondenţi (reprezentând 79,13% din numărul total al procurorilor, schema de procurori fiind ocupată, în prezent, în procent de 83,18%):

– un număr de 890 procurori au opinat pentru menţinerea dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (45,47%)
– un număr de 501 procurori au opinat pentru prorogarea dispoziţiilor legale în discuţie (25,6%);
– un număr de 566 procurori au opinat pentru abrogarea prevederilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (28,92%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (reprezentând 85,65% din numărul total al instanţelor de judecată, respectiv 244):

a. un procent de 38,11% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor;
b. un procent de 36,97% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;
c. un procent de 24,91% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării prevederilor legale ce privesc pensionarea anticipată a magistraţilor.

Precizăm că procentele evidenţiate sub II. a), b), c) au fost calculate prin raportare la numărul judecătorilor care s-au pronunţat în sensul uneia dintre cele trei opinii menţionate, însă numai în măsura în care instanţele de judecată au comunicat numeric poziţia judecătorilor din cadrul propriilor colective care s-au exprimat efectiv. În acest context, menţionăm că mai multe instanţe de judecată s-au rezumat la a comunica rezultatul consultărilor efectuate la nivelul acestora, fără a menţiona numărul judecătorilor care şi-au exprimat opinia într-un sens sau altul. Cu titlu de exemplu, un număr de 17 instanţe au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor, iar alte 5 instanţe au comunicat faptul că menţinerea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 38,11%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (38,11%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Două asociaţii au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (una dintre acestea a precizat că, în măsura în care se apreciază necesară aprofundarea concluziilor studiului de impact al CSM, propune prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor);

b. Două asociaţii au opinat în sensul prorogării prevederilor;

c. Două asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor în discuţie.

B. Referitor la prevederile legale privind compunerea completelor de judecată în apel:

I. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 78,81% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. un procent de 14,54% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 6,63% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc compunerea completelor de judecată în apel.

Precizarea de mai sus de la punctul A. II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Astfel, cu titlu de exemplu, un număr de 20 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel, iar alte 28 de instanţe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 78,81%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (78,81%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Patru asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. O asociaţie a opinat fie în sensul prorogării, fie în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel.

C. Cu privire la dispoziţiile legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidenţă următoarele:
Dintr-un număr de 1.952 de procurori respondenţi:

a. un număr de 1.792 procurori au opinat pentru abrogarea dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii (91,8%);

b. un număr de 87 procurori au opinat pentru prorogarea dispoziţiilor legale în discuţie (4,4%);

c. un număr de 73 procurori au opinat pentru menţinerea prevederilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM (3,7%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):
a. un procent de 84,64% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM;

b. un procent de 10,96% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 4,38% % din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM.

Precizarea de mai sus de la punctul A.II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Cu titlu de exemplu, un număr de 19 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM, iar alte 31 de instanţe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 84,64%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (84,64%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Trei asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM;

b. Două asociaţii au opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale;

c. O asociaţie a opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM.

D. Relativ la problematica Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 1.934 de procurori respondenţi:

a. un număr de 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înfiinţată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, solicitând desfiinţarea acesteia (85,47%);

b. un număr de 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%);

c. un număr de 137 de procurori au opinat în sensul menţinerii prevederilor legale privind înfiinţarea SIIJ (7,08%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 72,22% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind înfiinţarea SIIJ, solicitând desfiinţarea acesteia;

b. un procent de 10,53% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale ce privesc SIIJ;

c. un procent de 17,24% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc înfiinţarea SIIJ.

Precizarea de mai sus de la punctul A.II, referitoare la modalitatea de calcul a procentelor este aplicabilă în mod corespunzător. Cu titlu de exemplu, un număr de 22 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul desfiinţării SIIJ, iar alte 25 de instanţe de judecată au transmis că desfiinţarea SIIJ a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 72,22%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (72,22%).

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Două asociaţii au opinat în sensul desfiinţării SIIJ;

b. Două asociaţii au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind SIIJ;

c. O asociaţie a opinat fie în sensul menţinerii SIIJ, fie în sensul amendării dispoziţiilor legale care o reglementează;

d. O asociaţie a opinat în sensul amendării prevederilor legale care reglementează SIIJ.

Vezi și:

SURSE Începe marea curățenie, după ce apropiata lui Liviu Dragnea a pierdut șefia

Ies la iveală detalii incendiare! Șeful Serviciului de Pază și Protecție, cunoscutul general Lucian Pahonțu, ar reveni pe scena politică

Vești mari! Mai multe zile libere pentru anumiți români

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend