Conecteaza-te cu noi

CULTURA

Gaşca ZURLI, cadoul de Moş Nicolae de la Consiliul Judeţean

Publicat

in

Data de 5 decembrie va fi marcatǎ de Consiliul Judeţean Argeş printr-un spectacol oferit de aceastǎ datǎ celor mici, marcând seara de Moş Nicolae.

Specatcolul va avea loc în aer liber, în Piaţa Vasile Milea iar printre invitaţi se numǎrǎ Marina Rîlea, trupe pentru cei mici dar şi cunoscuta Gaşcǎ Zurli.

De asemenea, fiind seara de Moş Nicolae, cei mici vor primi cadouri şi li se promite distracţie pe cinste.

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Anul școlar 2020-2021: Calendarul a fost oficializat. Mai puține săptămâni de școală

Publicat

in

De

În 2020-2021, anul școlar va fi puțin mai scurt față de cel actual, având 34 de săptămâni de cursuri și va începe pe 14 septembrie 2020. Asta pentru că structura anului școlar următor este conținută de Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 3125/2020 privind structura anului școlar 2020-2021, publicat joi în Monitorul Oficial.

Doar 34 de săptămâni de cursuri

Elevii vor începe anul școlar pe 14 septembrie 2020 și îl vor încheia la 18 iunie 2021. În total, vorbim de 34 de săptămâni de cursuri (față de 35, câte are actualul an școlar) – excepțional, anul școlar are 32 de săptămâni pentru clasele terminale de liceu, 33 de săptămâni pentru clasa a VIII-a și 37 de săptămâni pentru clasele de liceu – filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale și pentru clasele din învăţământul profesional.

Anul școlar va fi structurat astfel, potrivit ordinului:
Semestrul I (17 săptămâni):
⦁ 14 septembrie 2020 – 22 decembrie 2020, cursuri;
⦁ 26 octombrie 2020 – 1 noiembrie 2020, vacanță doar pentru preșcolari și pentru cei din învățământul primar;
⦁ 23 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021, vacanța de iarnă;
⦁ 11 ianuarie 2021 – 29 ianuarie 2021, cursuri;
⦁ 30 ianuarie 2021 – 7 februarie 2021, vacanța intersemestrială.
Semestrul II (17 săptămâni):
⦁ 8 februarie 2021 – 1 aprilie 2021, cursuri;
⦁ 2 aprilie 2021 – 11 aprilie 2021, vacanță;
⦁ 12 aprilie 2021 – 29 aprilie 2021, cursuri;
⦁ 30 aprilie 2021 – 9 mai 2021, vacanță;
⦁ 10 mai 2021 – 18 iunie 2021, cursuri;
⦁ 19 iunie 2021 – septembrie 2021 (data exactă urmând a fi stabilită ulterior), vacanță de vară.
Excepțional, pentru anumiți elevi există unele date diferite:
⦁ cei care vor începe clasa a XII-a, a XIII-a seral și frecvență redusă vor merge la școală timp de 32 de săptămâni, anul școlar încheindu-se la 4 iunie 2021;
⦁ cei din clasa a VIII-a vor avea cursuri timp de 33 de săptămâni, iar anul școlar se va termina la 11 iunie 2021;
⦁ cei care urmează cursurile unor licee cu profil tehnologic (cu excepția celor care sunt în an terminal, unde durata va fi de 32 de săptămâni) vor trebui să meargă la școală pentru 37 de săptămâni.


În final, s-a decis ca programul „Școala altfel” să se desfășoare în perioada 5 octombrie 2020 – 4 iunie 2021, pe o perioadă de cinci zile consecutive lucrătoare, școlile fiind cele care își vor stabili datele exacte.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Traditii si obiceiuri de Boboteaza: Ce trebuie sa faci in aceasta zi

Publicat

in

De

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători pentru creştinii ortodocşi.
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că îi va merge bine tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi duceau la râu, și îi ameninţau că îi aruncă în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Boboteazătinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă.
De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend