Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Gabriela Firea dă de pământ cu Liviu Dragnea!

Publicat

in

Gabriela Firea a transmis că se aștepta la mai multă bărbăție din partea liderului PSD, Liviu Dragnea, și a explicat că ar fi trebuit ca acesta să recunoască faptul că a avut o întâlnire cu primari de sectoare despre reorganizarea administrativă a Bucureștiului. Primarul General al Capitalei îl acuză pe Dragnea de ”abuz de putere” și menționează că astfel de decizii cer ca bucureștenii să fie chemați la referendum.

Unii dintre primarii de sector sunt de acord cu această situaţie neconstituţională, pe care domnul Dragnea o neagă. Conflictul politic spulberă orice raţiune. Eu sper că nu va fi adoptată Ordonanţa prin care se doreşte ruperea capitalei, rupând bugetul şi rupând patrimoniul. Păi, înseamnă că, dacă domul Dragnea vrea, Clujul va fi împărţit în câteva oraşe, Aradul, Constanţa, Iaşiul la fel.”, a spus Gabriela Firea, citată de Știripesurse.ro.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

​Financial report Italia pune carantină orașele din nord din cauza coronavirusului. Brokerii francezi acuză băncile de practici incorecte. Intrarea în antecamera euro a Bulgariei s-a prelungit

Publicat

in

De

Financial Times: Italia pune carantină orașele din nord, din cauza coronavirusului. Oficialii au declarat duminică că un al treilea italian a murit din cauza virusului iar numărul celor infectați a urcat la 152 ● Criza virusului și decuplarea comerțului global (editorial) ● Les Echos: Brokerii acuză băncile de practici incorecte. Ei au transmis un raport ministrului Economiei referitor la creșterea comisioanelor percepute de bănci și alte șicane ● Kapital: Termenul pentru ERM II s-a prelungit până la jumătatea anului ● Știri pe scurt

Financial Times: Italia pune carantină orașele din nord, din cauza coronavirusului

Italia a impus o carantină strictă în cel puțin 10 orașe, autoritățile din cele mai bogate zone luptându-se cu amenințarea coronavirusului.

Oficialii au declarat duminică că un al treilea italian a murit din cauza virusului iar numărul celor infectați a urcat la 152, mărind astfel teama că noul virus se răspândește în Europa. Ultimele zile ale Carnavalului de la Veneția și mai multe meciuri de fotbal din Serie A au fost anulate. De asemenea, autoritățile au închis școlile și universitățile, în timp ce se luptă să găsească sursa focarului. Marile companii italiene, inclusiv banca UniCredit, le-au spus angajaților din orașele afectate să nu vină la muncă.

„Am fost surprins de această explozie de cazuri”, a declarat premierul Giuseppe Conte, pentru postul național de radio RAI, avertizând că numărul ar putea crește în zilele următoare. „Vom face tot ce putem pentru a ține sub control răspândirea virusului.”

Politicienii europeni sunt și ei îngrijorați de răspândirea coronavirusului. Ministrul francez al sănătății, Olivier Veran, a declarat duminică că apariția de noi cazuri de coronavirus în Franța ar fi „foarte probabile” și că autoritățile medicale sunt pregătite pentru situația unei epidemii, el adăugând că este „deosebit de atent” la situația din Italia.

Pe parcursul weekendului au fost raportate alte focare de coronavirus în întreaga lume. În Iran, autoritățile au închis școlile, universitățile și unele întruniri religioase, deoarece numărul morților a crescut la opt, fapt care a determinat Irakul și Turcia să închidă granițele cu republica islamică.

Președintele chinez Xi Jinping a spus că virusul va avea un „impact relativ mare asupra economiei și societății” din China. „Situația epidemică este încă severă și complexă, iar activitatea de prevenire și control este în cea mai dificilă și critică etapă”, a spus dl Xi duminică.

Miniștrii finanțelor G20 – care s-au întâlnit la Riyadh în acest weekend – au spus că sunt pregătiți să ia măsuri dacă coronavirusul ar încetini economia globală. Grupul de țări conducătoare a declarat că coronavirusul riscă să crească incertitudinea economică și să perturbe lanțurile de aprovizionare.

Virusul ar putea reduce cu 0,4 puncte procentuale produsul intern brut din China din 2020, reducând creșterea economică anuală la 5,6%, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, în acest weekend. Aceasta ar reduce creșterea globală a PIB cu 0,1 puncte procentuale, a spus ea. Totuși, această prognoză relativ optimistă se bazează pe presupunerea că economia Chinei va reveni la normal în al doilea trimestru. Impactul asupra creșterii va fi „mai mare” dacă răspândirea virusului va dura mai mult și se va răspândi în continuare, a adăugat doamna Georgieva.

Președintele sud-coreean, Moon Jae-in, a declarat că focarul a atins un „bazin hidrografic crucial” și „zilele următoare vor fi un moment critic foarte important”, în timp ce guvernatorul Băncii Japoniei, Haruhiko Kuroda, a declarat că BoJ va relaxa politica monetară dacă va fi necesar.

În Italia, majoritatea cazurilor noi sunt concentrate în regiunile înstărite din nordul Lombardiei și Venetiei, care constituie aproximativ o treime din producția unei economii italiene care este deja în pragul unei recesiuni.

Poliția a stabilit un blocaj în jurul unui grup de 10 comunități de la sud de Milano, cu o populație de aproximativ 50.000 de oameni, unde au fost identificate un număr mare de infecții. Persoanelor din zonele afectate li s-a spus să nu părăsească casele, în timp ce oricine intră în zonă a fost avertizat de poliție că nu va avea voie să plece. Cei care nu respectă instrucțiunile se confruntă cu amenzi sau chaiar cu închisoare.

Domnul Conte a anunțat în acest weekend „măsuri extraordinare” pentru combaterea focarului și a spus că condițiile de carantină ar putea rămâne în vigoare timp de câteva săptămâni, dacă este necesar.

Până în prezent, autoritățile italiene din domeniul sănătății nu au putut să identifice sursa exactă a focarului și modul în care se pare că s-a răspândit atât de repede printre pacienții care nu au avut contact direct cu călătorii din China. „Încă nu am reușit să identificăm pacientul zero, astfel încât este dificil să estimăm dacă vor mai apărea cazuri noi”, a declarat Angelo Borrelli, comisarul extraordinar responsabil cu situațiile de urgență.

Luca Zaia, guvernatorul regiunii Veneto, a declarat că ultimele două zile ale carnavalului de la Veneția vor fi anulate și a declarat reporterilor că focarul a fost „cea mai gravă problemă cu care Veneto s-a confruntat” în mandatul său; regiunea a fost lovită anterior de inundații și de alte dezastre naturale. El a mai spus că dificultățile cu care autoritățile s-au confruntat cu găsirea sursei focarului și a sugerat că răspândirea virusului poate fi mult mai mare decât se credea atunci când au fost identificate primele cazuri la sfârșitul săptămânii trecute. Dacă nu putem găsi„ pacientul zero ”, înseamnă că virusul este ”mai prezent decât am crezut”, a spus el.

Directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății, Hans Kluge, și-a exprimat îngrijorarea pentru apariția noilor cazuri și pentru lipsa de claritate cu privire la modul de răspândire. El a spus pe Twitter că a trimis o echipă în Italia „pentru a afla despre modalitatea de răspândire a virusului și [cum să-l] țină sub control”.

Creatorul de modă Armani a susținut duminică un spectacol gol la Milano, ultima zi a săptămânii modei a orașului, în timp ce MIDO, cel mai mare târg de ochelari din lume, care urmează să aibă loc la Milano la sfârșitul lunii februarie, a declarat că suspendă evenimentul până în iunie ca urmare a focarului.

Comisia Europeană a spus că urmărește „îndeaproape” situația. Stella Kyriakides, comisarul comunitar în domeniul sănătății, a lăudat autoritățile italiene pentru „acțiunea rapidă și comunicarea transparentă”, inclusiv prin luarea de măsuri necesare pentru urmărirea și controlul răspândirii virusului.
Ea a spus că comisia este pregătită să ofere sprijin Italiei și că este în legătură cu alte organisme relevante, inclusiv OMS și Centrul european pentru prevenirea și controlul bolilor.

„Lucrăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că sistemele de sănătate ale UE sunt echipate și gata să sprijine accesul la echipamentele de protecție personală care ar putea fi necesare”, a spus ea. „Numai împreună putem rezolva această situație”.

Alte articole din FT:

Criza virusului și decuplarea comerțului global (editorial)

În ce privește limitarea globalizării, coronavirusul izbutește acolo unde politicienii au dat greș.

Vechiul experiment mental despre cum bătaia aripilor unui fluture în China poate provoca o tornadă la antipozi a devenit realitate economică. Efectele tentativelor guvernului chinez de a opri răspândirea noii tulpini de coronavirus reverberează de-a lungul lanțurilor globale de aprovizionare. Deocamdată, economia globală e relativ robustă. Dar situația nu se va menține dacă virusul va continua să prolifereze.

Acolo unde politicienii au eșuat în a decupla China de Occident, mama natură reușește. Introducerea taxelor vamale de către președintele american Donald Trump a fost o tentativă de renaționalizare a lanțurilor de aprovizionare și de încurajare a firmelor să readucă în Vest locurile de muncă și fabricile. Cu excepția câtorva companii care s-au mutat în alte economii asiatice precum Vietnam și Tailanda, pentru a evita taxele, partenerii comerciali au rămas în principiu pe loc, deși volumul schimburilor sino-americane a scăzut ușor.

Acum, prelungirea vacanței de anul nou lunar în cea mai mare economie a lumii (după unele măsurători) ar putea începe să închidă fabricile occidentale care depind de componente chinezești. Acțiunile Beijingului de îngrădire a epidemiei includ restricționarea voiajelor non-esențiale afară din Wuhan, orașul în care a izbucnit epidemia, și închiderea unor fabrici din provinciile învecinate.

Fapt care a perturbat producția în cealaltă emisferă a planetei. Producătorul britanic de automobile Jaguar Land Rover aduce acum piese din China cu avionul, în geamantane. JCB, producătorul de excavatoare, și-a redus producția și orele de lucru la fabricile britanice. Fiat Chrysler a avertizat luna aceasta că una dintre fabricile sale europene ar putea fi nevoită să-și închidă porțile în numai câteva săptămâni. Companii occidentale care produc în China, cum e Apple, au avertizat și ele investitorii cu privire la potențiale efecte asupra veniturilor.

Deocamdată impactul asupra economiilor vestice pare a fi limitat, deși indicii directorilor de achiziții publicați vineri par promițători dar de fapt sunt dezamăgitori. Dacă cifrele pentru economiile japoneză și australiană indică o încetinire considerabilă, datele pentru Europa sunt mai bune. Asta în parte și pentru că indicii tratează mărirea timpului de livrare pentru piese drept un semn al unei cereri sănătoase mai degrabă decât al unei perturbări, ceea ce face indicatorul să pară mai favorabil.

Fapt care explică și aproximativ jumătate din refacerea motorului industrial german, restul datorându-se ameliorării cererii interne. Ordinele de export, pe de altă parte, s-au prăbușit cu cea mai rapidă rată din ultimele trei luni, fiind posibil ca ele să reflecte impactul virusului.

Similar, multe fabrici au fost până acum în măsură să apeleze la stocuri de piese, fără a opri producția cu totul. Dacă blocajul din China va continua, acele stocuri se vor epuiza la un moment dat. Ambasadorul Chinei la Moscova a declarat că Beijingul va „lichida” virusul până în aprilie. Ceea ce ar fi tardiv pentru multe firme.

Perturbarea ar putea accelera tentativele companiilor de a diversifica în afara Chinei. Însă nu există vreo economie care s-o poată substitui ușor: Vietnam e prea mic, integrat în lanțurile de aprovizionare ale Chinei și și-a închis și el o parte dintr-o provincie, în urma apariției unui grup de focare ale epidemiei acolo.

Unii oficiali par a dori să se folosească de virus pentru a încuraja deglobalizarea. Peter Navarro, un sceptic al comerțului internațional și funcționar al Casei Albe, a avertizat că aprovizionarea SUA cu materiale medicale poate fi perturbată de închiderile din China. El a îndemnat companiile farmaceutice să „cumpere american” pentru a-și reduce dependența de importuri, chiar și de la aliați.

Dacă virusul va continua să se răspândească în același ritm, lanțurile de aprovizionare inevitabil se vor dezintegra și fabricile vor începe să se închidă. Cea mai bună speranță a economiei globale este aceea ca rata infecțiilor să înceapă să scadă, și încă rapid.(RADOR)

Les Echos: Brokerii acuză băncile de practici incorecte

Asociația profesională a intermediarilor de credite a transmis un raport ministrului Economiei referitor la practicile comerciale ilegale din partea băncilor, acestea vizând sfera asigurărilor la credite. Bruno Le Maire a răspuns că a transmis dosarul către DGCCRF și Trezorerie.

Este o nouă rundă în lupta dintre brokerii de credite și bănci, având drept miză asigurarea creditelor. Într-un răspuns adresat senatorului PS din Doubs, Martial Bourquin, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a declarat că a transmis Direcției generale pentru concurență, consum și combaterea fraudei, precum și Trezoreriei, „preocupările” Asociației Profesionale a Intermediarilor de Credit (APIC) cu privire la relațiile lor comerciale cu băncile. Brokerii vorbesc în raportul lor despre presiuni venite din partea băncilor și despre ”multiplele” obstacole pe care acestea le pun.

„În decembrie 2019, mai multe grupuri bancare au modificat convențiile pe care le au cu brokerii, schimbările vizând reducerea comisioanelor bancare acordate brokerilor, creșterea comisioanelor de analiză a dosarelor clienților aduși prin intermediul brokerilor precum și alte asemenea șicane. Potrivit senatorului, APIC a colectat declarațiile a 450 de brokeri din toată Franța cu privire la această situație.

Piața asigurării creditorilor este foarte importantă pentru bancheri întrucât constituie o sursă de venituri considerabile în această perioadă de dobânzi scăzute. Foarte profitabilă pentru bănci, asigurarea plătită de debitor reprezintă o piață anuală de aproape 10 miliarde de euro.

În anumite contracte încheiate de către debitori cu băncile, ratele la credit au devenit mai mici decât costul asigurării creditului. Recent, brokerul Meilleurtaux a calculat că pentru un împrumut de 200.000 de euro pe 20 de ani (la o dobândă de 1,25%), costul total al asigurării împrumutatului este de 28.800 de euro față de 26.144 de euro cât reprezintă costul creditului.

Kapital: Termenul pentru ERM II s-a prelungit până la jumătatea anului

Bulgaria se va alătura cel mai probabil mecanismului valutar ERM II cu câteva luni mai târziu decât termenul anunţat – sfârșitul lunii aprilie. Acest lucru a reieşit din spusele vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-o declaraţie pentru Radio Horizont de la Sofia.

Despre o nouă amânare a termenului, care va fi undeva la jumătatea anului, s-a vorbit neoficial încă de la începutul săptămânii. Surse din cadrul Comisiei invocă două motive – incertitudinea cu privire la modul în care va avea loc recapitalizarea celor două bănci (în special First Investment Bank), în care Banca Central Europeană a descoperit o deficiență de capital, precum și dorința Bulgariei și Croației, care de asemenea s-a angajat la fel ca Bulgaria, de a intra împreună în ERM II. Nu este clar dacă decizia celor două ţări de a se completa este una finală.

Întrebat de Horizont dacă problema ar putea fi recapitalizarea băncilor și de aceea să cerem o amânare, Dombrovskis a spus: „Este ceva care intră în sfera Băncii Centrale Europene, deci nu pot face un comentariu detaliat. Ministrul Goranov m-a asigurat că totul merge într-o direcție bună. Totuși, vreau să spun că din nou că aceasta este o întrebare pentru Banca Central Europeană”.

Între timp, pe site-ul Comisiei pentru Supraveghere Financiară se vede clar că autoritatea de reglementare a refuzat să emită o confirmare de prospect pentru oferta publică inițială a acțiunilor FIBank. Banca intenționa să-și mărească capitalul cu 200 milioane de leva de la bursă. Astfel, instituția financiară intenționa să completeze diferența de capital descoperită de BCE la jumătatea anului.

Semnalele de la Bruxelles au coincis, de asemenea, cu o declarație a premierului Boiko Borisov, care a declarat că „atâta timp cât nu există un consens absolut, încredere în subiectul legat de zona euro, nu ne vom forța intrarea în sala de așteptare”. Cuvintele sale au fost interpretate ca o „înghețare” a eforturilor Bulgariei de a intra în așa-numita sală de așteptare a „zonei euro” și a Uniunii Bancare și au provocat un răspuns negativ puternic în rândul experților. Poziția lui Borisov a apărut după temerile că, după aderarea la ERM II, Consiliul Monetar ar putea fi ridicat efectiv, iar câteva apariții în media ale profesorului american Steve Hanke au ajutat la alimentarea lor. El a susținut mai întâi că a fost pregătit un fel de „acord secret” cu condiții discriminatorii pentru Bulgaria, apoi a spus că, dacă ar intra în zona euro, Bulgaria ar intra în faliment, ca Grecia.

Declaraţiile sale au contribuit şi la cumpărarea de euro de către bulgari.

Înainte de participarea sa la Consiliul European, Borisov a temperat puţin tonul pe acest subiect și a spus că dorește un consens național și „toți oamenii să înțeleagă că acest lucru este spre binele statului”. „Noi, ca țară, am semnat un tratat cu UE, unde ne-am angajat să adoptăm euro. O astfel de decizie nu este corect să fie luată de o singură persoană, un singur ministru și un partid, dacă vreţi. Pentru că va fi pentru zeci de ani. De aceea vom încetini ritmul”, a adăugat Borisov. „Îl invitau pe Steve Hanke, toată lumea să spună ceva despre zona euro, să ies eu vinovat, ca unul încăpățânat. Din momentul în care eu am spus mai uşor, de ieri, deodată, aud în permanenţă despre zona euro. Nu mă aşteptam la un asemenea sprijin”, a spus premierul. (RADOR)

Știri pe scurt:

  • Prin numeroasele îmbolnăviri noi şi efectele economice extinse, epidemia de coronavirus rămâne principala temă a presei internaţionale. Din China, agenţia de presă Xinhua relatează că preşedintele Xi Jinping a recunoscut, în cadrul unui discurs oficial, că „naţiunea chineză a trecut prin multe momente de cumpănă în istoria sa”, dar, a subliniat el, „niciodată nu a fost copleşită” ci a „devenit tot mai curajoasă, crescând şi ridicându-se din greutăţile întâmpinate”. „Coronavirusul constituie cea mai gravă urgenţă sanitară care a lovit China de la instaurarea regimului comunist în 1949”, ar fi spus liderul de la Beijing, citat de ziarul belgian Le Vif. „Xi recunoaşte ‘neajunsurile’ măsurilor luate pentru combaterea epidemiei”, observă New York Times. Confruntată cu o creştere substanţială a îmbolnăvirilor de coronavirus, Coreea de Sud anunţă la rândul ei închiderea mai multor oraşe şi impunerea unor restricţii de deplasare, scrie acelaşi ziar new-yorkez. La rândul său, Turcia îşi închide graniţele cu Iranul şi sistează cursele aeriene cu republica islamică, informează ziarul turc Cumhuriyet, din cauza „creşterii numărului cazurilor de îmbolnăviri de coronavirus din Iran”. În Europa, Italia este forţată de aceeaşi urgenţă să grăbească sfârşitul Carnavalului de la Veneţia, să închidă şcolile, magazinele, întreprinderile şi să sisteze transporturile în comun în zonele afectate, scrie La Repubblica, cu precizarea că au fost izolate complet 11 localităţi. A fost închisă chiar şi celebra operă La Scala din Milano, adaugă agenţia de presă din Peninsulă, Adnkronos. Şi cu toate că preşedintele Chinei, citat de agenţia de presă Xinhua, îndeamnă poporul să „se străduiască să îndeplinească obiectivele şi sarcinile de dezvoltare economică şi socială pentru anul acesta”, publicaţiile din alte părţi ale lumii sunt sceptice în privinţa posibilităţii evitării unor consecinţe pe termen lung. „Epidemia doboară China lui Xi Jinping de pe piedestalul său”, conchide Le Figaro. Practic, Wall Street Journal reliefează că „virusul ameninţă lanţurile aprovizionării globale”. „Data trecută când China a fost lovită de o epidemie de coronavirus, în 2003, economia globală a scăpat relativ nevătămată”, aminteşte cotidianul american, dar acum, „după aproape două decenii, efectele unei epidemii similare asupra creşterii economice (a celei de-a doua economii a planetei) ameninţă să trimită unde de şoc în lumea întreagă, transformată de boom-ul Chinei”, evidenţiază Wall Street Journal.
  • Chiar fără rezultat, summitul european la care s-a discutat despre viitorul buget al Uniunii Europene este o altă temă aflată în atenţia presei internaţionale. „Liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord privind bugetul pe termen lung al blocului, în condiţiile în care statele mai bogate şi ‘ţările coeziunii’ mai sărace şi-au încrucişat armele”, remarcă EUobserver, cu menţiunea că „se menţine impasul în privinţa finanţării găurii rămase de pe urma Brexit”. Financial Times observă „evidenţierea unor diviziuni profunde pe tema planurilor de finanţare ale UE”, în valoare de un trilion de euro, „ţările ‘frugale’ şi statele mai sărace fiind la mare distanţă, în pofida celor 30 de ore de discuţii şi strădaniei de o noapte întreagă de a găsi un compromis”. În privinţa negocierilor pe tema unui acord vizând relaţiile viitoare dintre Bruxelles şi Londra, preşedintele francez s-a declarat „nesigur” că acestea se vor putea încheia până la sfârşitul anului, întrucât britanicii „sunt foarte duri, iar cartea este în mâna lor”, după cum relatează Le Soir. Din punct de vedere britanic însă, „Uniunea Europeană ar fi în derută în privinţa negocierilor pe tema Brexit”, titrează The Telegraph.
  • Presa din Satele Unite rămâne preocupată de alegerile primare pentru desemnarea candidatului democrat care îl va înfrunta pe actualul lider de la Casa Albă la scrutinul prezidenţial de anul acesta. Senatorul Bernie Sanders „preia controlul” cursei, dar niciunul din ceilalţi candidaţi nu se retrage, scrie New York Times. Victoria senatorului de Vermont este însă destul de categorică pentru a constrânge partidul „să se confrunte cu situaţia foarte probabilă ca un socialist din rândurile democraţilor, care se consideră un luptător împotriva establishmentului din partidul democrat ca şi împotriva celui republican, să devină candidatul său”, conchide USA Today. Iar între timp, „consilierul pentru securitate naţională al lui Donald Trump a afirmat că nu ‘a văzut nicio informaţie care să ateste că Rusia face ceva’ pentru realegerea preşedintelui” american, „lăsând în acelaşi timp impresia că ar aproba relatările potrivit cărora Rusia l-ar susţine pe Bernie Sanders în alegerile primare democrate”, relatează The Guardian. Ziarul londonez menţionează că „afirmaţiile lui O’Brien, făcute într-un interviu pentru ABC This Week, survin la sfârşitul unei săptămâni în care s-a relatat că oficialităţi americane au informat Comisia pentru servicii secrete a Camerei Reprezentanţilor că Rusia încearcă din nou să ajute la alegerea lui Trump”, iar reacţia furioasă a liderului de la Casa Albă „a fost urmată de plecarea directorului în exerciţiu al serviciului de informaţii Joseph Maguire şi înlocuirea sa cu fostul ambasador în Germania, Richard Grenell, devotat lui Trump”.(RADOR)

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

WP: Trump numește un loialist necalificat în fruntea serviciilor de informații

Publicat

in

De

Campania președintelui Trump de a epura guvernul de oricine nu are o loialitate oarbă față de el a continuat miercuri cu numirea lui Richard Grenell în calitate de director interimar al serviciilor naționale de informații. Dl Grenell, în prezent ambasador în Germania, este în mod evident necalificat pentru funcție, fie și în capacitate temporară. El nu are experiență în domeniul informațiilor și nici în administrarea unor organizații mari – precum cele 17 servicii de informații care de acum îi vor da lui raportul.

Grenell a intrat însă în grațiile președintelui într-un mod familiar: lăudându-l cât îl ține gura pe președinte și programele lui la emisiunile Fox News și pe rețelele sociale. Probabil l-a convins pe dl Trump că se poate conta pe el pentru a pune interesele personale și politice ale președintelui mai presus de securitatea națională – un lucru pe care anteriorii doi directori nu-l practicau cu consecvență.

Daniel Coats, primul director din mandatul dlui Trump, l-a înfuriat pe președinte declarând public și apărând consensul covârșitor al serviciilor cum că Rusia a intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe dl Trump – și că e foarte probabil s-o facă din nou. Joseph Maguire, director interimar de la plecarea dlui Coats în vară, a mediat un acord cu Comitetul de Informații al Camerei pentru a-i preda raportul unui avertizor de integritate privind abuzul de putere al dlui Trump în Ucraina. El a fost acuzat totodată de președinte pentru o informare privind securitatea alegerilor din 2020 făcută săptămâna trecută în fața Congresului de un subordonat al său.

Atitudinea lingușitoare a dlui Grenell față de dl Trump arată că el nu va da dovadă de o asemenea independență. Înainte de a fi ridicat de președinte în postul de ambasador la Berlin, experiența lui guvernamentală se limita la a fi fost la începutul anilor 2000 purtător de cuvânt al SUA la ONU, unde s-a remarcat prin certuri urâte cu jurnaliștii. La Berlin s-a făcut rapid antipatic prin atacuri publice la adresa politicilor guvernului german și prin sprijinul fățiș declarat pentru mișcările naționaliste de dreapta de prin Europa. Deși nu neapărat el e de vină pentru popularitatea jalnică a dlui Trump în rândurile germanilor – într-un sondaj recent Pew Research Center 13% dintre ei au afirmat că au încredere că președintele american va acționa potrivit în afacerile globale, cea mai mică astfel de cifră din Europa – dl Grenell cu siguranță a contribuit la ea.

S-a scris că el își va menține postul de ambasador chiar și în timp ce va servi ca director al serviciilor, un aspect care îi va dezamăgi probabil pe germani. Profesioniștii serviciilor de informații americane deja se chinuie să ducă mai departe munca vitală de a oferi informații exacte factorilor de decizie din guvern, iar acum vor fi și mai demoralizați. Dl Grenell a scris joi pe Twitter că nu va fi numit formal în funcția de director; deloc surprinzător, din moment ce abia a reușit să obțină aprobarea Senatului pentru postul de ambasador, iar pentru cel de director ar fi întâmpinat probabil chiar și mai multă opoziție.

În mesajul de pe Twitter dl Grenell a afirmat că un director permanent nu va fi numit „nicicând prea curând”. E posibil însă ca dl Trump să-și lase acolitul în funcție luni de zile. Președintele a dezvoltat o înclinație de a numi funcționari interimari în posturi înalte; procedând astfel el eludează nevoia confirmării de către Senat și reduce din influența și independența șefilor de departament. Dl Grenell ar putea rămâne la cârma serviciilor de informații mai toată campania prezidențială de anul acesta. Se va opune el interferențelor Rusiei sau ale altor puteri ostile? Noi suspectăm că nu, cu excepția cazului în care dl Trump i-ar spune să o facă.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend