Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Faze tari: Turist britanic, în stare critică după o partidă de amor în public; Un robot slujeşte într-un templu budist din Japonia

Publicat

in

Schimbarea la faţă a religiei: un robot slujeşte într-un templu budist din Japonia. Robotul, numit Kannon, după zeitatea budistă a milosteniei, slujeşte în templul Kodaiji din Kyoto. Adesea, religiile par a se afla de partea baricadei care valorizează viaţa oamenilor şi priveşte cu scepticism, mai mult sau mai puţin sănătos, utilizarea tehnologiei în diferite aspecte ale vieţii. Călugării budişti de la templul Kodaiji au făcut însă un pas înainte şi au acceptat inevitabilitatea schimbării, mai exact, ei au acceptat ca un robot să conducă unele servicii religioase, potrivit Descopera.

Turist britanic, în stare critică după o partidă de amor în public. Un britanic în vârstă de 30 de ani și iubita sa, o canadiancă de 28 de ani, făceau sex pe balconul apartamentului pe care-l închiriaseră. S-au dezechilibrat, însă, și au căzut de la o înățime de 3,6 metri. E posibil ca ea să fi căzut pentru el, căci e „rănită, dar în stare stabilă”. El, în schimb, a fost transportat în stare critică la secția de terapie intensivă a spitalului Pasteur din Nisa, notează Știrile ProTv.

Cel mai ciudat sport: joacă fotbal cu tractorul. Fermierii din Knightsbridge, localitate din sudul comitatului Devon, din sud-vestul Marii Britanii, au inventat un sport cum nu s-a mai văzut. Ei joacă fotbal cu tractoarele. Iniţiativa a pornit de la ideea de a găsi folosinţă vechilor tractoare ieşite din uz. La ciudatul joc se înfruntă două echipe formate fiecare din câte 3 participanţi. Fotbalul cu tractorul are reguli speciale. Nu se pot face mai mult de două atingeri la driblinguri, ca să nu se ajungă la accidente grave, scrie Click.

Motivul pentru care o tânără din Anglia a creat mai multe conturi false de socializare. O tânără de 18 ani din Marea Britanie a creat mai multe conturi false de socializare, de pe care își trimitea singură mesaje amenințătoare. De asemenea, tot ea a declarat la poliție că mesajele primite erau de la anumiți bărbați. În urma dovezilor care arătau că bărbatul pe care îl acuzase este nevinovat, fata a încercat să dea vina pe o altă persoană, care mai târziu s-a dovedit a fi complicele ei, relatează Știrile ProTv.

O luptătoare profesionistă le-a venit de hac unor hoți care au atacat un bărbat pe stradă în Spania. Britanica Iman Barlow, o luptătoare de kickboxing în vârstă de 26 de ani, supranumită Pretty Killer, se plimba cu iubitul ei pe străzile din Mallorca când a fost martora unui jaf. Iman l-a luat la bătaie pe unul dintre hoți, în timp ce iubitul ei s-a ocupat de celălalt. Zece minute mai târziu, la fața locului au ajunși și polițiștii, care i-au reținut pe hoți, conform Libertatea.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Directorii din Marea Britanie sunt cel mai bine plătiţi din Europa

Publicat

in

De

Cel mai bine plătiţi directori din Europa sunt cei din Marea Britanie, care primesc 2,7 milioane de lire sterline pe an, datorită planurilor generoase de stimulente care sunt din ce în ce mai criticate de acţionari, informează publicaţia britanică Financial Times (FT), potrivit Agerpres.

Este de aproximativ şase ori mai mult faţă de plata medie la nivel european, conform unui studiu al şcolii de afaceri Vlerick Business School din Belgia, în care se arată că directorii generali ai principalelor 600 de companii listate din Europa au câştigat anul trecut 2,3 milioane de lire sterline. 

În Marea Britanie, aproape jumătate din plata anuală medie a unui director general vine din planul de stimulente pe termen lung, deseori legat de performanţa companiei sau de profitul atribuit acţionarilor. Restul este împărţit între stimulente pe termen scurt, cum ar fi bonusurile şi salariile fixe, conform raportului realizat în rândul a 159 de şefi de companii din Marea Britanie şi 576 din restul Europei. 

Nivelul mediu al plăţilor pentru directorii generali ai principalelor 100 de companii listate din Regatul Unit s-a situat anul trecut la 3,3 milioane de lire sterline, uşor în creştere faţă de 2017, dar în scădere faţă de nivelul de vârf de 3,6 milioane de lire sterline în 2016.

Citește și: Asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia: Un grup de activişti cere demisia imediată a premierului Muscat

De asemenea, indicatorii de performanţă non-financiari – cum ar fi sustenabilitatea mediului – pentru acordarea de stimulente pe termen lung sunt mai puţin populari în Marea Britanie decât în alte părţi din Europa, dar peste nivelul înregistrat în Germania. 

Vlerick Business School susţine că mai puţin de 10% dintre companii includ ţinte legate de mediu în planurile lor de stimulente, în timp ce obiectivele generale non-financiare, cum ar fi calitatea, inovarea şi sustenabilitatea, apar la aproximativ o cincime din total. 

Profitul acţionarilor reprezintă principalul indicator în cele mai multe planuri de stimulente pe termen lung, iar cele pe termen scurt sunt dominate de venituri şi profit. 

Vlerick Business School a găsit o relaţie puternică între mărimea unei companii şi nivelul remuneraţiei directorului general, dar nu şi o legătură clară cu profitabilitatea. 

„Aceasta înseamnă că un director nu este plătit mai mult dacă firma are o performanţă mai bună”, a apreciat Xavier Baeten, profesor la Vlerick Business School. El a adăugat: „Estimez că aceste firme au lucrurile sub control la un nivel mai ridicat, la fel şi bugetele”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Proiectul PNL pentru interzicerea cumulării pensiei cu salariul, mort în faşă. Nicio şansă la CCR

Publicat

in

De

Guvernul Orban a anunţat că îşi doreşte interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, măsură care a mai existat parţial şi în perioada Guvernului Boc. O asemenea măsură are însă foarte mici şanse să treacă de Curtea Constituţională, atât din cauza jurispriudenţei Curţii, cât şi din cauza faptului că 7 dintre cei 9 judecători CCR cumulează în acest moment pensia şi salariul.

Guvernul Boc a adoptat în decembrie 2008 un act normativ similar, OUG 230/2008. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională, iar judecătorii constituţionali s-au pronunţat, cu majoritate de voturi, în Decizia 82/2009.

„Luând în considerare prevederile art. 115 alin.(6) din Constituție, în conformitate cu care ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute în Constituție, Curtea Constituțională urmează să constate că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituționale, deoarece afectează drepturile fundamentale menționate mai sus. (…) Curtea face, de asemenea, precizarea că, prin constatarea neconstituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr.230/2008, Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu respectarea dispozițiilor constituționale amintite mai sus, a principiilor neretroactivitatii legii, nediscriminării și egalității în drepturi și a celorlalte norme și principii prevăzute de Constituție, măsurile necesare cu privire la cazurile și condițiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă”, se arăta în motivarea deciziei CCR.

Prin urmare, a fost adoptată 329/2009, care introducea o interdicţie de cumulare a pensiei cu salariul de la stat doar dacă pensia depăşea salariul mediu brut pe economie.

„Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor (…) pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se arăta în art. 17, alin (1) al legii 329/2009.

Articolul 17 al legii a fost însă abrogat în 2014, printr-o lege iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD (printre care şi Mihai Tudose), PC şi ai Minorităţilor. Astfel, din 2014, cumularea pensiei cu salariul de la stat nu a mai cunoscut nicio restricţie.

Dacă în acest moment s-ar reveni la soluţia din Legea 329/2009, s-ar interzice cumularea cu salariul a pensiilor care depăşesc 5090 de lei, nivelul salariului mediu brut pe economie. Doar că şapte dintre cei nouă judecători constituţionali primesc şi pensie şi salariu. Preşedintele Valer Dorneanu are o pensie de peste 25.000 de lei, iar judecătoarea Livia Stanciu are o pensie de peste 30.000 de lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend