Conecteaza-te cu noi

Anchete

EXCLUSIV Remus Rădoi a dat o lovitură de senzație! Omul de afaceri a rupt norma

Publicat

in

Afaceristul Remus Rădoi, zis „Codiță”, ajuns în centrul camerelor de luat vederi în urma cazului de la Caracal, a dat o adevărată lovitură financiară.

Potrivit datelor intrate în posesia Bugetul.ro, principala sa afacere a duduit în anul 2018. Concret, Safety Security SRL, companie deținută de Rădoi prin interpuși, a avut un profit fabulos anul trecut, cel mai mare de la înființarea companiei.

Bugetul.ro vă dezvăluie că, în 2018, Rădoi a câștigat, prin firma sa, 4.268.268 de lei – peste 900.000 de euro – și a avut o cifră de afaceri de 13.220.262 de lei.

Vezi și SPECIAL de la ‘Casa Groazei’. Mirosul de cadavru se simte din stradă

Și în 2017, Safety Security a avut un profit impresionant: 2.476.102 de lei.

Printre clienții lui Remus Rădoi, se numără CFR, CFR Călători, Romgaz, Primăria Caracal, CET Govora și alte instituții de stat.

Deține trei firme de pază

Într-un interviu acordat site-ului Bugetul.ro, omul de afaceri i-a desființat pe cei care l-au numit interlop, dezvăluit că are contracte în toată țară, câștigate legal, prin licitație, el deținând trei firme de pază.

„S-a spus despre mine că sunt șef de clan? Ce clan, dacă eu dețin firme de pază? Ce rețea de crimă organizată? Noi avem contracte legale, cu mai multe instituții de stat. Avem contracte în toată țara, toate câștigate prin licitație, pe SICAP (n.r. – plaftorma de achiziții publice). Noi oferim servicii la prețul cel mai avantajos și astfel câștigăm licitația. Avem contracte în toată țara, nu doar la Caracal: București, Hunedoara etc.”, a declarat el, pentru Bugetul.ro.

În afară de Safety Security SRL, Remus Rădoi deține și Spartan Protecție și Pază SRL, companie ce a avut, în 2018, pierderi în valoare de 256.549 de lei, și Thug Security, care a declarat pierderi de 874.500 de lei.

Vezi și Vești proaste pentru angajați! Pentru ce veți fi taxați

SPECIAL de la ‘Casa Groazei’. Mirosul de cadavru se simte din stradă

A început numărătoarea inversă! Peste două săptămâni intră în vigoare legea intens promovată de Liviu Dragnea și Olguța Vasilescu

Citeste mai mult

ACTUAL

TRANZACȚIA ANULUI – Fostul Hotel Royal din Curtea de Argeș, la un pas de a fi preluat de Rețeaua de Sănătate Regina Maria

Publicat

in

Se prefigurează tranzacția anului în Argeș! Clădirea emblematică a fostului Hotel Royal din Curtea de Argeș, monument istoric de secol XIX, ar putea fi preluată în curând de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, fondată de medicul Wargha Enayati și patronată de Fondul de Investiții MidEuropa, cel mai mare fond de investiții care activează în Europa Centrală și de Est. Negocierile au fost deja inițiate, iar tranzacția ar putea fi anunțată oficial în până în toamna acestui an. Clădirea, emblematică a începutului de secol XX, împreună cu terenul aferent de 1989mp au intrat in anul 2008, prin intermediul unei afaceri cu cântec si declaratii pe la DNA, în proprietatea firmei Macro din Pitești. Asta pentru că imobilul este monument istoric iar potrivit legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii și Cultelor.

Se pare că aceiași problemă există și acum iar sursele noastre spun ca cei doi patroni a firmei Macro- cea care încă deține clădirea, ar fi făcut demersurile necesare la autoritățile statului ( care au drept de preemțiune) dar oferta a fost refuzată pe motiv de lipsă de bani și ceva interes.

Conform surselor din interiorul Rețelei Regina Maria, clădirea ar urma să fie renovată și transformată într-un centru medical modern, care va include o policlinică cu diverse specialități medicale, un centru de imagistică performant și, posibil, o unitate spitalicească. Investiția ar fi semnificativă, de ordinul milioanelor de euro, și ar crea noi locuri de muncă în zonă.

Preluarea fostului Hotel Royal de către Rețeaua Regina Maria ar fi o veste bună pentru locuitorii din Curtea de Argeș și din împrejurimi, care ar avea acces la o gamă mai largă de servicii medicale de calitate. De asemenea, ar contribui la revitalizarea zonei centrale a orașului și la conservarea unui monument istoric important.

Rețeaua de Sănătate Regina Maria

Rețeaua de Sănătate Regina Maria este cea mai mare rețea privată de servicii medicale din România, cu peste 300 de locații în toată țara. Rețeaua include spitale, policlinici, centre de imagistică și laboratoare de analize medicale. A fost fondată de doctorul cardiolog Wargha Enayati, în anul 1995, sub denumirea de Centrul Medical Unirea, însă în 2011, prin fuziunea cu Euroclinic, a luat numele actual, Regina Maria. Compania a fost numită după Regina Maria a României. Născută Maria Alexandra Victoria, Prinţesă de Edinburgh, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, aceasta a devenit la vârsta de 17 ani consoarta prinţului moştenitor Ferdinand al României, pentru ca apoi, în 1914, să devină regină. În timpul Primului Război Mondial, aceasta şi-a dedicat cu generozitate timpul şi energia bolnavilor şi muribunzilor. Activitatea ei de soră de caritate în spitalele militare a făcut să fie numită în popor „mama răniţilor”

Din anul 2015, Rețeaua de Sănătate Regina Maria este deținută de Fondul de Investiții MidEuropa, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume. Oamenii cheie ai Rețelei de Sănătate Regina Maria sunt doctorul cardiolog Wargha Enayati, în calitate de fondator si Fady Chreih, CEO al Retelei de sanatate REGINA MARIA încă din anul 2013.

Hotelul, fost sediu al Silcom SA, vandut cu tărăboi

Sub pretextul de a mai recupera din datorii şi a-i despăgubi pe cei înscrişi la masa credală a SILCOM SA , lichidatorul de atunci, Elena Popescu , a scos la vânzare, în anul 2007, clădirea fostului Hotel Royal din Curtea de Argeş, care figura ca şi activ al societăţii Silcom, dar care se afla şi în proprietatea statului, printr-un mic pachet de acţiuni deţinut de AVAS. În aceste condiţii, lichidatorul judiciar a omis să aducă la cunoştinţa judecătorului sindic prevederile Contractului de Vânzare Cumpărare de acţiuni din 18.02.2000 prin care Silcom a fost privatizată şi care, la capitolul 2, pct. 2.1, alin. 2 stipulează: ”Acţiunile vândute sunt numerotate de la nr. 31549 la nr. 221554, inclusiv. Nu fac obiectul contractului 2966 acţiuni numerotate de la nr. 221555 la nr. 224520, inclusiv, care reprezintă capital social neprivatizabil aferent imobilului situat în str. Negru Vodă nr. 6-8 din Curtea de Argeş (nr. inventar 1010). Acest imobil (clădirea fostului hotel Royal, n.red) este cuprins în lista monumentelor istorice ale judeţului Argeş la indicatorul 03B0255 şi în conformitate cu prevederile OG 68/1994, aprobată prin Legea 41/1995,  bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, ele neputând fi înstrăinate, supuse executării silite sau dobândite de către alte persoane”. Cum deja am amintit, cele 2966 de acţiuni aferente hotelului Royal reprezintă exact pachetul AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) ceea ce transformă activul într-un imobil aflat în domeniul public al statului.

Lichidatoarea Elena Popescu a ignorat însă această stare de fapt şi a mers la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Argeş, înarmată cu un teanc de acte false, din care reieşea că reprezintă proprietarul respectivului imobil, adică Silcom, şi a cerut drept de preempţiune. Ce însemna asta? Că în momentul scoaterii la vânzare a imobilului, Direcţia de Culte avea întâietate. Doar că instituţia în cauză nu s-a arătat interesată, la preţul estimat de 32 miliarde, aşa că şi-a dat acordul să fie scoasă la vânzare, crezând că hotelul a fost trecut deja din domeniul public al statului în cel privat. În realitate, nu era nici pe departe aşa. Dovadă că, peste doi ani, pe 5 mai 2009, Direcţia de Culte Argeş a realizat ilegalitatea  şi a revenit cu o adresă în care confirmă că a fost indusă în eroare de actele false depuse la dosar de către lichidatorul Elena Popescu. Prin urmare, aceeaşi Direcţie de Cultură anunţă că va urma procedurile legale «pentru anularea procesului verbal de adjudecare».
După obţinerea acordului cu pricina şi după ce clădirea a fost evaluată la 32 de miliarde lei vechi de lichidatorul Elena Popescu, aceeaşi doamnă s-a răsucit şi a hotărât să coboare licitaţia la 28 de miliarde, preţ de pornire. La licitaţie s-au prezentat doar doi ofertanţi, juristul şi contabila de la firma Macro. Aceştia au licitat pe rând şi în familie, până ce suma a căzut la 14 miliarde, iar cîştigător a fost declarat juristul.  De aici și pînă la DNA Piteşti nu a mai fost decat un pas.

Speram ca tranzacția actuală prin care Rețeaua de Sănătate Regina Maria vrea preluarea fostului Hotel Royal să se desfășoare respectând procedurile legale, fapt care ar avantaja pe toata lumea.

UPDATE 14.03: După apariția acestui material, oficialii rețelei de sănătate Regina Maria au infirmat informațiile cu privire la preluarea fostului Hotel Royal din Curtea de Argeș, catalogându-le drept simple zvonuri. Fără alte detalii, au mai precizat doar că „domnul doctor Enayati nu mai are nicio functie in retea de aproape 10 ani (nici macar onorifica), astfel ca nu putem spune ca este un om cheie al retelei astazi”.

Citeste mai mult

Anchete

DNA confirmă ancheta Bugetul.ro! Dosarul achiziției de BMW-uri de către Poliția Română a fost clasat de DNA

Publicat

in

În luna octombrie 2022 titram EXCLUSIV Istoria unei manipulări: Achiziția de BMW-uri făcută de Poliția Română”, dezvăluind că proiectul tehnic al licitației a fost avizat chiar de Cătălin Drulă, în perioada în care era ministru al Transporturilor.

Sursele reporterului Bugetul.ro au precizat, la acea vreme, că „Specificația tehnică a fost menținută în aceeași formă ca la licitația din 2021” – perioada în care Cătălin Drulă era ministru al Transporturilor din partea USR.

Direcția Națională Anticorupție (DNA)  a clasat dosarul achiziției de BMW-uri.

Dosarul cercetat in rem, adică față de faptă și nu împotriva unei persoane, a fost clasat încă din octombrie, scrie Europa Liberă.

Răspunsul DNA:

„La solicitarea dvs. din data de 08 noiembrie 2023, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să vă transmită că, la data de 16 octombrie 2023, în dosarul la care faceți referire a fost dispusă soluția clasării”.

EXCLUSIV Istoria unei manipulări: Achiziția de BMW-uri făcută de Poliția Română

Pentru prima dată de la intrarea României în Uniunea Europeană, în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 a fost inclus, ca axă de finanțare, și domeniul siguranței rutiere. Printre potențialii beneficiari regăsim și Poliția Rutieră. La 30.05.2016, Autoritatea de Management din Ministerul Fondurilor Europene și Organismul Intermediar pentru Transport din cadrul Ministerului Transporturilor au lansat un apel în acest sens. În 2017, Poliția Română a făcut demersuri către Ministerul Transporturilor, în vederea finanțării propunerilor de proiect.

La 1 octombrie 2020, în timpul Guvernului Orban 1, pe când Lucian Bode era la Ministerul Transporturilor, nu la Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliției Române a depus cerere de finanțare pentru trei proiecte, documentele fiind încărcate în sistemul informatic la 30.09.2020.

De altfel, chiar președintele USR, Cătălin Drulă, a făcut publice proiectele respective vineri, 21 octombrie 2022.

Cele trei proiecte încărcate în sistemul informatic, la 30 septembrie 2020, au fost:

– proiect tehnic autospeciale Poliția Rutieră
– proiect tehnic sistem de colectare a datelor
– proiect tehnic mijloace tehnice.

Acestea sunt semnate de Carmen Camelia Țuicu, adjunct al inspectorului general al Poliției Române. Se poate observa că, încă din toamna anului 2020, la specificațiile tehnice era făcută precizarea că autoturismele ce vor fi achiziționate trebuie să aibă o cutie de viteze automată, cu 8+1 trepte.

În ședința de Guvern din 12.11.2020 s-a concretizat solicitarea făcută de Poliția Română, prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2020, publicată în Monitorul Oficial, la 23 noiembrie.

Ce spune HG nr. 971/2020? Art. 1 precizează că <<se aprobă Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre>>.

<<Proiectul propus spre finanțare prin Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020 constă în dotarea Poliției Române cu un sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație. Prin Nota-raport nr. 412.999 din 3.12.2019 actualizată prin Nota-raport nr. 933.823 din 14.09.2020 a fost aprobată depunerea cererii de finanțare a caracteristicilor principale ale proiectului de investiții „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație“ de către ordonatorul principal de credite. În cadrul proiectului se va realiza și modernizarea necesară a infrastructurii hardware și software a sistemului informatic al Poliției Române – SISPOL, precum și achiziția serviciilor de instruire pentru cele două aplicații care urmează a fi dezvoltate. Alte costuri vor fi reprezentate de achiziția de bunuri și servicii pentru realizarea informării și publicității implementării proiectului, precum și bunuri IT C necesare echipei de implementare a proiectului. Valoarea totală estimată a proiectului este de 126.807 mii lei, cu TVA inclus, și este depus pentru finanțare în cadrul Programului operațional Infrastructură mare 2014-2020, Axa prioritară 2 (A.P.) Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Prioritatea de investiții 7c – Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus și care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local, Obiectivul specific 2.5 (OS) Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului de investiții „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație“>>, mai spune Hotărârea de Guvern citată.

La 25.05.2021, prin Decizia nr. 2162, Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Transport (DG OIT) aprobă cererea de finanțare.

La 5 iulie 2021, în perioada în care Cătălin Drulă era ministru al Transporturilor, se încheie Contractul de finanțare nr. 106 între Ministerul Transporturilor și Inspectoratul General al Poliției Române, care la Articolul 23, alin. (1), prevede că „următoarele documente sunt anexe la prezentul contract și constituie parte integrantă a prezentului contract de finanțare, având aceeași forță juridică”.

La 8 iulie 2021, DG OIT, prin directorul Felix Ardelean, dă undă verde. Trebuie făcută precizarea că DG OIT se află în subordinea MinisteruluI Transporturilor, instituție condusă, la acea vreme, de ministrul Cătălin Drulă.

La 25.10.2021, în Sistemului Electronic de Achiziții Publice este lansată procedura de achiziție a celor 300 de autospeciale. O lună mai târziu, la 25.11.2021, aceasta este anulată. Motivul? „Această procedură a fost anulată automat, deoarece, la data limită de depunere ofertă, nu au existat ofertanți care au depus oferta”, se precizează pe SEAP.

Se constată că nu a fost depusă nicio ofertă, deși pe piața auto existau produse ce îndeplineau cerințele tehnice: Alfa Romeo Giulia, BMW 320i xDrive, dar și modele de Jaguar, Volvo și Mercedes.

Potrivit raportului Corpului de Control al MAI, specificația tehnică de la acea vreme s-a făcut cu „respectarea cerințelor minimale din proiectul tehnic depus în 2020”. Practic, licitația s-a desfășurat cu respectarea detaliilor tehnice aprobate de Ministerul Transporturilor, condus de Cătălin Drulă.

La 30 martie 2022 se aprobă mărirea valorii estimate de la 26.000 la 32.000 de euro per autospecială. Totodată, s-a prevăzut încheierea unui acord-cadru pe o cantitate de minimum 300 – maximum 600 de autoturisme, cu păstrarea caracteristicilor tehnice.

Ulterior, la 15 mai 2022, procedura a fost reluată cu termen de depunere 30.06.2022. „Specificația tehnică a fost menținută în aceeași formă ca la licitația din 2021”, au precizat sursele Bugetul.ro.

Procedura a fost finalizată la 29 iulie, iar la 4 august, în urma unui control, Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP) a dat „Aviz conform necondiționat final”.

Prețul unitar pentru o perioadă de 24 de luni este de 32.000 de euro fără TVA, în preț fiind incluse rampa de avertizare, inscripționarea, un acumulator suplimentar și un set de anvelope de iarnă.

La 16 august 2022, Poliția Română și Automobile Bavaria au semnat acordul-cadru, urmând ca la 12 septembrie cele două părți să parafeze primul contract subsecvent pentru 100 de autospeciale, cu termen de livrare de 270 de zile.

De ce nu s-au mai înscris alte firme la licitația făcută publică de Poliția Română?

Un răspuns în acest sens este dat de Alfa Romeo, al cărui model Giulia se încadra în specificațiile tehnice. Într-un răspuns pentru G4Media, Auto Italia, importatorul oficial în România al autoturismelor Alfa Romeo, a susținut că prețul stabilit de Poliția Română era prea mic, pentru a prezenta interes.

„Nu am ofertat modelele Alfa Romeo la această licitație pentru că prețul nostru nu s-a încadrat în bugetul licitației”, se arată în răspunsul transmis de Auto Italia, pentru sursa citată.

Autospecialele BMW, folosite doar pentru misiunile specifice Poliției Rutiere!

Având în vedere că vorbim de mașini pentru Poliția Rutieră, aceste autospeciale vor fi folosite doar în misiuni specifice.

Autoturismele nu vor ajunge la Ordine Publică sau la alte structuri ale Poliției Române, au informat sursele Bugetul.ro.

Acuzațiile aduse de Cătălin Drulă, vineri, Poliției Române și ministrului Bode:

Bode-BMW, demascat! A mințit Guvernul, Parlamentul și întreaga Românie

Documentele pe care le prezint azi demonstrează negru pe alb că doctor Bode a manipulat pozele prezentate în conferința lui de presă. Și că a cheltuit o mulțime de bani publici pe o campanie otrăvită, ca să mintă în legătură cu afacerea Iohannis-BMW. REALITATEA: nici eu, nici USR nu avem nicio legătură cu specificațiile tehnice cu dedicație. Nu sunt semnate, nu sunt aprobate, nu sunt asumate de mine. Este un document intern al Poliției, prezentat mincinos și manipulatoriu ca fiind semnat/aprobat de mine. Demonstrăm în continuare această colosală minciună.

Faptele, pe scurt:
Bode a aranjat o licitație cu dedicație pentru prietenul lui Iohannis deturnând un proiect pe fonduri europene pentru siguranță rutieră ca să cumpere 600 de BMW-uri. În loc de demisie, Bode a prezentat un document cu caracteristici tehnice insinuând că ar fi semnat de mine. Presa l-a cerut, dar nu l-a făcut public. Îl publicăm azi și demonstrăm că acel document, un proiect tehnic, e elaborat și semnat chiar de MAI/Poliție. În plus, din document, Bode a mascat o parte-cheie (caracteristicile dimensionale). De ce? Pentru că ulterior, când a făcut licitația la MAI, în caietul de sarcini, această parte era mult mai specifică: aproape întocmai dimensiunile BMW-ului. Dacă nu ar fi mascat-o, i-ar fi demontat minciuna că a fost forțat de proiectul tehnic să facă acest caiet de sarcini cu dedicație.

Pe larg:
În imaginea 1) vedeți ce a publicat mincinos Bode cu acuzația că eu aș fi aprobat achiziția de BMW-uri. A fost întrebat dacă este semnătura mea pe document, a evitat răspunsul pe care îl știa. NU este. Bode a arătat la camere doar un fragment. Realitatea este clară. Documentul este semnat de MAI/POLIȚIE! În imaginea 2) vedeți cum arată întreaga pagină a primei fotografii din minciuna lui Bode. E important să o vedeți în întregime, pentru că acolo Bode a ținut morțiș să ascundă ceva. Aici e dovada că a trucat licitația pentru prietenul lui Iohannis. Observați caracteristicile dimensionale din proiectul tehnic arătat de Bode: doar o lungime minimă de 4,50 m. Iar în imaginea 3) sunt caracteristicile dimensionale din caietul de sarcini al licitației. Pe toate 3 dimensiunile, cu intervale precise, minime și maxime. Interval de doar 4 cm la înălțime, spre exemplu, între 1,41 m-1,45 m. Se potrivesc la fix cu dimensiunile BMW-ului 320i. ÎNCĂ O MINCIUNĂ: Bode a zis că, vai, el nu putea face licitația altfel, că așa era în proiectul tehnic trimis cu cererea de finanțare. FALS. Se vede clar, pe documente, că în caietul de sarcini al licitației a modificat condițiile față de proiectul tehnic.

Spre deosebire de Bode, eu public toate documentele integral. Le găsiți la linkul de mai jos.

Un fapt extrem de interesant: Poliția a făcut cercetare de piață cu modele auto, care s-ar potrivi pentru achiziție. Apar acolo mai multe modele și mărci (altele decât BMW) care au fost considerate potrivite de polițiști când au făcut proiectul tehnic. TOATE acele modele au fost excluse ulterior prin caracteristicile tehnice din caietul de sarcini cu dedicație. Sunt curios să aflu părerea lui Ciucă sau a lui Ciolacu. Oare îl mai tolerează pe Bode acum, că e dovedit public că i-a mințit?! La moțiune au făcut scut în jurul unui corupt demascat public. Cât vor mai accepta să fie mânjiți (mai mult decât sunt oricum) de un mincinos? Părerea lui Don Klaus, capo di tutti capi al acestui sistem mafiot, nu mă interesează. Pe el, complice la această afacere, să-l întrebe DNA de sănătate”.

Vezi și EXCLUSIV Ministrul de Interne răstoarnă spusele lui Cătălin Drulă! Lucian Bode ne-a dezvăluit Articolul care îl contrazice pe liderul USR

Lucian Bode, la 6 octombrie, pentru Bugetul.ro: „Ce este periculos? Că Drulă recunoaște că a semnat contractul de finanțare și afirmă din neștiință, ca să nu zic altfel, că n-a semnat anexele. Păi, nici nu trebuia să le semneze

„Dincolo de concluziile raportului Corpului de Control, pe care le-am prezentat așa cum m-am angajat public, eu am prezentat și o cronologie a evenimentelor. Cum s-a derulat în timp această procedură? Sunt șase ani – 2017, 2018 și ajungem la anul 2020. În anul 2020, mai exact pe 1 octombrie, IGPR depune cererea de finanțare, însoțită de proiectul tehnic. Deci, subliniez: CERERE DE FINANȚARE, însoțită de PROIECTUL TEHNIC – proiect tehnic realizat de IGPR.

În 12 noiembrie 2020 se adoptă Hotărârea de Guvern în care se aprobă necesitatea cheltuielilor legate de acest proiect. În 25 mai 2021, Ministerul Transporturilor, condus de Drulă, evident!, aprobă cererea de finanțare, inclusiv proiectul tehnic. Deci, cererea de finanțare nu putea fi aprobată fără proiectul tehnic, în care se spune exact ce caracteristici vor avea cele 300 de autospeciale.
Mai departe, pe 5 iulie 2021 se semnează contractul de finanțare între Ministerul Transporturilor, condus de Drulă, și IGPR.

În contractul de finanțare, pe care Drulă nu neagă că l-a semnat, la Articolul 23, se precizează următoarele: „alin. (1) Următoarele documente sunt anexe la prezentul contract și constituie parte integrantă a prezentului contract de finanțare, având aceeași forță juridică”.

Așadar, cererea de finanțare cu proiectul tehnic, în care se specifică viteză, lungime, cutie de viteze, cilindri, 4×4, toate specificațiile în baza cărora Poliția dă drumul la licitație, toate sunt parte integrantă a acestui contract.

Ce este periculos? Că Drulă recunoaște că a semnat contractul de finanțare și afirmă din neștiință, ca să nu zic altfel, că n-a semnat anexele. Păi, nici nu trebuia să le semneze, atâta vreme cât la Articolul 23 se spune că ele sunt parte integrantă ale prezentului contract, având aceeași forță juridică.

Eu îi mulțumesc public, pentru că a facilitat finanțarea unui proiect important, că nu-s numai 300 de autospeciale, sunt și aparate de măsurare a vitezei, aparate radar, acoolteste, drugtest, etilometru, tablete, 4.000 de tablete – contractul este mult mai mare, doar că s-a oprit la mașini. Dar încă o dată, ne-a acuzat că am ales mașini cu 8+1 trepte, iar în proiectul tehnic, anexă la contractul semnat de el, scrie 8+1. Eu nu puteam să pun 7+1. Dacă tăcea, filosof rămânea”, a declarat, pentru Bugetul.ro, Lucian Bode.

Achizițiile planificate, prin POIM 2014-2020, pentru Poliția Rutieră:

– 300 de autospeciale de poliție rutieră;

– 250 de aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (radare mobile tip pistol);

– 44 dispozitive electronice mobile de depistare a consumului de substanțe stupefiante de către conducătorii auto;

– 1 sistem informatic (soft și hardware) de colectare, stocare și analiză a informațiilor din teren referitoare la deficiențele de sistematizare a drumului public (ex: pericole din carosabil, lucrări nesemnalizate corespunzător, alte potențiale pericole);

– 4.000 de dispozitive mobile (tablete destinate polițiștilor rutieri din teren) – unde va funcționa aplicația aferentă sistemului informatic;

– 1.400 imprimante mobile – pe care se vor printa diverse rapoarte referitoare la deficiențele de sistematizare colectate

Eugen DINU

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend