Conecteaza-te cu noi

Anchete

EXCLUSIV Probele pe care Remus Rădoi le va prezenta azi la DIICOT: Înregistrări explozive

Publicat

in

Omul de afaceri Remus Rădoi, zis „Codiță”, urmează să fie audiat azi la DIICOT Structura Centrală.

În cadrul acestei audieri, afaceristul le va oferi informații-cheie oamenilor legii, în legătură cu o rețea de proxeneți din Caracal.

Rădoi a declarat, în exclusivitate pentru Bugetul.ro, că a convins 40 de persoane să depună mărturie într-un dosar din 2018, în care s-au efectuat percheziții în masă în luna aprilie a acestui an.

EXCLUSIV 40 de martori degeaba! O rețea de proxeneți, lăsată liberă în Caracal! Cutremur în sistem

Cu toate acestea, deși ar fi fost asigurat de oamenii legii că se vor face arestări, persoanele acuzate în respectivul dosar de proxenetism sunt în libertate, martorii fiind puși astfel în pericol.

Conform informațiilor Bugetul.ro, Remus Rădoi va pune astăzi la dispoziția DIICOT Structura Centrală înregistrări cu martorii și documente privitoare la dosar, el acuzând că DIICOT Olt și BCCO Craiova nu și-au făcut treaba.

Potrivit lui Rădoi, anchetatorii l-au asigurat, la acea vreme, că cel puțin 10 persoane vor fi arestate, pentru că probele sunt „beton”. Cu toate acestea, niciunul dintre cei acuzați în dosar nu au fost arestați pentru 30 de zile, ci au fost puși sub control judiciar.

Remus Rădoi ne-a precizat că a făcut o sesizare la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în acest sens.

Aceste probe pe care le deține Remus Rădoi nu au legătură cu cazul în care Gheorghe Dincă a declarat că le-a omorât pe Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu.

Într-un interviu pentru Bugetul.ro, „Codiță” a arătat cu degetul înspre oamenii legii, despre care a spus că le furnizează informații infractorilor.

„Oamenii nu mai au încredere în Poliție. Ce încredere să mai aibă, când îl văd pe Mirea (n.r. – fostul șef al Poliției Caracal) la masă cu Oacă (n.r. – Nicușor Oacă, liderul clanului „Oacă”)? De aceea, apelează la mine. Noi nu acceptăm să li se ceară taxă de protecție clienților noștri. Cei din clanul Oacă au interdicție în mai multe localuri pe care noi le protejăm, pentru că sunt violenți”, ne-a declarat Remus Rădoi.

„Vă dați seama? Un șef de Poliție să stea la masă cu un criminal. Eu l-am văzut pe Mirea, la barul Coquette, cu Bran Dragoș Marius, locotenent de-al lui Oacă condamnat pentru crimă, și cu Oacă la aceeași masă. Într-o altă seară, Humă Daniel, fostul adjunct al șefului Poliției, l-a sunat pe Oacă și i-a spus tot ce i-am comunicat eu, legat de un dosar”, a mai spus, pentru Bugetul.ro, Remus Rădoi.

Vezi și EXCLUSIV Șoc total: ‘Gheorghe Dincă figura în baza DIICOT ca unul dintre capii unei rețele de proxenetism’

Citeste mai mult
Publicitate

Anchete

La solicitarea Bugetul.ro, CNSAS a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora

Publicat

in

De

După ce în spațiul public au apărut informații că Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române, fost ministru al Învățământului în Guvernul Petre Roman, a lucrat în Ministerul de Externe condus de Ana Pauker, Bugetul.ro a întrebat Consiliul Național pentru Studierea Arhiverlor Securității (CNSAS) dacă filosoful a colaborat sau nu cu Securitatea.

Marți, 12 noiembrie, CNSAS ne-a informat că a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora.

„Cu referire la solicitarea conținută, vă informăm că instituția noastră a reluat procedura de verificare în ceea ce privește persoana domnului Mihai Șora – membru de onoare al Academiei Române, în conformitate cu prevederile art. 3, lit. r din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare”, a precizat, prentru Bugetul.ro, CNSAS.

La scurt timp de la apariția într-o reclamă a eMAG, unde a promovat tema libertății obținute de poporul român, în urmă cu 30 de ani, la Revoluția din 1989, Mihai Șora a fost subiectul principal al unor mari controverse.

În spațiul public s-a arătat că Șora a fost membru al Partidului Comunist Francez și apoi, revenind în România, a lucrat în Ministerul de Externe al României, condus de Ana Pauker.

În replică, fiul cunoscutului filosof, Tom Șora, a susținut că Mihai Șora ar fi făcut, de fapt, parte din comuniștii din Rezistența Franceză, nu din rândul celor educați la Moscova.

Mai mult, el a precizat că tatăl său ar fi fost „obligat” să lucreze în ministerul condus de Ana Pauker.

Vezi și EXCLUSIV Dovada care răstoarnă spusele ministrului Muncii, Violeta Alexandru

EXCLUSIV Revine Nicușor Dan la șefia USR? Dan Barna are zilele numărate

Vești importante- Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare pentru aceste persoane

„! ATENTIE !
Tatäl meu, Mihai ȘORA, a fost si este supus unor atacuri infame, cu scopul de a-l discredita.
1) I-se imputä faptul cä pinä in 1948 a fost membru al Partidului Comunist Francez.
2) Se afirmä cä ar fi colaborat intre 1948-51 cu Ana Pauker.

Punctul 1 este fals in sensul interpretärii tendentioase a unor facte reale. Punctul 2 este de-a dreptul o minciunä. Am sä explic:

1) Apartenenta lui Sora la PCF pinä la 1948 se explicä prin faptul cä pinä in 1945 a luptat in Rezistenta Francezä contra ocupatiei Hitleriste a Frantei. Este stiut, cä un segment important din structura rezistentei era compusä din comunisti, care erau bine organizati. Dar comunistii din Rezistenta Francezä – sau in orice caz un numär mare dintre ei – nu pot fi comparati cu teroristii dogmatici educati la Moscova si trimisi dupä räzboi ca agenti stalinisti in tärile Europei de est, pentru a instaura acolo dictatura comunistä. Foarte multi comunisti din Rezistenta Francezä erau deci pur si simplu minati de idealul libertätii. Asa si tatäl meu.

2) In 1948 tatäl meu a fäcut o cälätorie in Romänia, cu scopul de a-si vizita pärintii, pe care nu-i väzuse de 10 ani. Vizita trebuia sä dureze 3 säptämini. Ajuns in Romänia a fost de la inceput urmärit permanent de Securitate. La data intoarcerii sale in Franta, agenti ai securitätii l-au debarcat la granita cu Ungaria cu forta din tren si l-au readus sub escortä la Bucuresti. Aici i s-a pus in vedere sä lucreze in cadrul Ministerului de Externe, condus de Ana Pauker. Asta era un ordin. Cu aceastä ocazie a fost informat, cä nu mai are voie sä päräseascä Romänia.

Am spus cä trebuia sä lucreze „in cadrul“ ministerului si nicidecum „in cabinetul Anei Pauker“ – o micä diferentä ! Actuala acuzatie, cä ar fi colaborat si lucrat „in cabinetul Anei Pauker“ e pur si simplu falsä. Tatäl meu nu a primit nici o functie de decizie – asa cum sugereazä detractorii lui – deci nu a lucrat „in cabinet“, ci a fost obligat sä lucreze. Functia era legatä de competenta sa in cea ce priveste limba francezä si situatia politico-culturalä din Franta. Munca sa consta din traduceri de acte sau alte texte din francezä in romänä si invers. In plus trebuia sä redacteze zilnic pentru uzul sefilor un rezumat din toatä presa francezä in limba romänä. Atit!

Dupä episodul de la Ministerul de Externe, a locuit un timp sub regimul de domiciliu fortat, intr-un subsol de pe Bulevardul Dacia din Bucuresti. Apoi, in timpul copiläriei mele, pinä in 1963 familia noasträ de 5 membri a locuit intr-un apartament impärtit artificial pentru 3 familii. Baia si bucätäria, erau folosite in comun. Trebuie oare subliniat, cä nu asa locuiau cei ce sustinreau regimul comunist?

Mihai Sora nu a comis niciodatä vreo actiune politicä reprobabilä. Acest lucru este valabil mai ales pentru cea mai cumplitä perioadä a comunismului. Faptul cä nu a fäcut inchisoare sub comunisti, nu inseamnä deloc cä ar fi fost un profitor al regimului. Asta pot s-o afirm eu, care il cunosc totusi destul de bine…”, a susținut Tom Șora.

Eugen Dinu pentru Mihai Şora.jpg

Citeste mai mult

ACTUAL

Decizie ȘOC în dosarul ,,Consultanța”! Achitarea lui Drăghici și Nicolescu, ANULATĂ ! Dosarul se va rejudeca de la zero

Publicat

in

De

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat marţi decizia prin care au fost achitaţi în 2018 fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici şi fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, urmând ca dosarul să se rejudece de la zero.

Hotărârea instanţei a fost luată în baza deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare care au fost soluţionate de completuri de judecată de la Instanţa supremă care nu erau specializate în cazuri de corupţie.

„Cu majoritate, admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi Cioflan Iulian, Dochinoiu Nicolae, Ene Florea, Pătraşcu Gheorghe, Pupăză-Roşu Sevastian şi Voicu Dumitru împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, în dosarul nr. 4215/1/2015. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi dispune rejudecarea cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2019”, se arată în decizia instanţei.

A existat şi o opinie separată a unui judecător, în sensul suspendării procesului şi sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru a afla dacă se aplică sau nu decizia CCR în dosarele de fraude cu fonduri europene.

În iunie 2018, Mircea Drăghici şi Constantin Nicolescu au fost achitaţi într-un dosar în care sunt erau judecaţi pentru fapte de corupţie alături de 38 de primari şi viceprimari de comune, un fost director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor Argeş şi două angajate ale unei firme de consultanţă.

Cei 43 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pe 23 noiembrie 2015 de procurorii DNA Piteşti, într-un dosar în care prejudiciul este de aproape un milion de lei, reprezentând paguba adusă unui număr de 35 de unităţi administrativ-teritoriale prin încheierea unor contracte de consultanţă.

Mircea Drăghici, fost deputat şi fost trezorier al PSD, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), şi complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care trei în formă continuată).

Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu, precum şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, faptele au fost săvârşite în legătură cu încheierea unor contracte de consultanţă între administraţiile locale şi o firmă la care ar fi avut interese Mircea Drăghici.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

SUNTEM SI AICI

În Trend