Conecteaza-te cu noi

Anchete

EXCLUSIV Cel mai temut interlop, favorizat de Justiție! La Udrea și Mazăre, ‘Legea tăcerii’ nu s-a aplicat

Publicat

in

În ultima perioadă, Bugetul.ro a atras atenția că Justiția își bate joc de repatrierea unuia dintre cei mai cunoscuți lideri de clan din România. Este vorba despre extrădarea lui Ghinea Florin Nicolae, zis „Ghenosu”, liderul temutei grupări Ghenosu, care în prezent este arestat în Marea Britanie.

Mai mult, Tribunalul București, instanța care a emis un mandat european de arestare pe numele lui Ghinea Florin Nicolae, susține că procedura de extrădare are caracter confidențial, astfel că nu ne poate oferi informații legate de repatrierea infractorului. Totuși, când a fost vorba de politicieni precum Elena Udrea sau Radu Mazăre, dar și de fosta șefă DIICOT, Alina Bica, confidențialitatea nu s-a aplicat.

Udrea și Ghenosu, pe vremea când „împărțeau” aceeași pagină pe portalul persoanelor căutate de Poliția Română

Vezi și EXCLUSIV Bătaie de joc în privința repatrierii celui mai temut interlop! Cine blochează extrădarea lui Ghenosu

Deși a fost reținut în Marea Britanie în august 2018, Ghenosu nu a fost nici până în ziua de azi repatriat. Asta în ciuda faptului că pe numele lui Ghenosu a fost emis un mandat european de arestare, conform căruia „țara în care a fost arestată persoana – în cazul de față Marea Britanie – trebuie să ia o decizie definitivă cu privire la executarea mandatului european de arestare în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei”.

Autoritățile ne-au pasat de la una la alta și tot nu am reușit să aflăm când va fi repatriat Ghenosu. Bugetul.ro a întrebat Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerul Justiției (MJ) în ce stadiu se află procesul de extrădare al lui Ghinea Florin Nicolae. MAI ne-a redirecționat, însă, către Ministerul Justiției, instituției de la care, potrivit Centrului de Presă de la Interne, ar fi trebuit să primim un răspuns clarificator.

Vezi și EXCLUSIV Document. Soția polițistului Constantin Pistol, ultimul om care a vorbit cu Alexandra, lucrează la Judecătoria Caracal

La rândul său, Ministerul Justiție ne-a retrimis la Tribunalul București, instituție care ne-a precizat că nu ne poate oferi informații referitoare la aducerea în țară a lui „Ghenosu”, deoarece „procedura mandatului european de arestare, precum şi orice altă procedură de cooperare judiciară internaţională în materie penală este confidenţială”.

Ca urmare a solicitărilor adresate Tribunalului Bucureşti, înregistrate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice sub nr. 577/L/BIRP/04.09.2019 şi nr. 581/L/BIRP/09.09.2019, vă aducem la cunoştinţă că procedura mandatului european de arestare, precum şi orice altă procedură de cooperare judiciară internaţională în materie penală este confidenţială.

Pe cale de consecinţă, procedura privind extrădarea inculpatului Ghinea Florin Nicolae, din Marea Britanie în România are caracter confidenţial, sens în care nu vă putem comunica informaţiile solicitate”, ne-a precizat președintele Tribunalului București, judecătorul Mihaela Laura Radu.

Marea Britanie ar fi trebuit să ia o decizie defintivî în termen de 60 de zile

Potrivit portalului european de justiție, „țara în care a fost arestată persoana (n.r. – în cazul de față Marea Britanie) trebuie să ia o decizie definitivă cu privire la executarea mandatului european de arestare în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei”. Totodată, „dacă persoana consimte la predarea sa, decizia trebuie să fie luată într-un termen de 10 zile”.

Vezi și EXCLUSIV Document. Soția polițistului Constantin Pistol, ultimul om care a vorbit cu Alexandra, lucrează la Judecătoria Caracal

În plus, „persoana căutată trebuie predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autoritățile implicate, și cel târziu în termen de 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare”.

Mandatul european de arestare („MEA”) constituie o procedură judiciară simplificată de predare transfrontalieră – în scopul urmăririi penale sau executării unei pedepse sau măsuri de siguranță privative de libertate. Mandatul de arestare emis de autoritatea judiciară a unei țări este valabil pe întregul teritoriu al UE.

Procedura mandatului european de arestare funcționează de la 1 ianuarie 2004. Aceasta a înlocuit lungile proceduri de extrădare care existau odinioară între țările UE.

Ghenosu i-a umilit pe polițiști și procurori

În mai 2018, când procurorii și mascații se pregăteau să-l rețină, pentru a-l duce la audieri, Ghenosu a fugit chiar de sub nasul lor.

Liderul clanului Ghenosu din Târgoviște a dat nas în nas cu un polițist, însă a reușit să fugă prin spatele curții sale.

În momentul în care ofiţerul s-a apropiat de inculpat, acesta a adus injurii organelor de poliţie, a întrebat dacă au un mandat de percheziţie, după care a intrat pe poarta imobilului în care domiciliază şi s-a îndreptat spre casă. Imediat, de curtea acestuia s-au apropiat organele de poliţie însărcinate cu efectuarea percheziţiei la adresa inculpatului, însă acesta a alergat spre partea din spate a grădinii, a părăsit curtea, nemaifiind găsit”, scriau procurorii DIICOT, în referatul prin care cereau arestarea în lipsă a interlopului.

Vezi și Mega-lovitura dată de frații Dedeman! Tranzacția uriașă făcută de aceștia

Potrivit Europol, între anii 2015 şi 2017, inculpatul GHINEA Florin –Nicolae, zis ’Ghenosu”, împreună cu alţi inculpaţi au constituit un grup infracţional organizat, coordonat de către susnumitul, în scopul comiterii unor infracţiuni de proxenetism, lipsire de libertate, şantaj, omor calificat şi spălare de bani. Sub coordonarea lui GHINEA Florin –Nicolae, membrii grupării infracţionale au determinat mai multe persone de sex feminin să practice prostituţia în Irlanda, le-au înlesnit acestora activitatea de prostituţie în Irlanda, obţinând sume de bani de pe urmă practicării prostituţiei; au lipsit de libertate şi şantajat persoane considerate rivale membrilor grupării; au incendiat locuinţa unuia dintre rivalii liderului grupării infracţionale şi au încercat să determine alte personae să ucidă un rival al liderului grupării infracţionale.

Şi la ora actuală, Ghenosu figurează la rubrica „Most Wanted”, pe site-ul Poliției Române, el fiind acuzat de „spălare de bani, constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de persoane, proxenetism și încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni”.

Vezi șiLovitură pentru polițiști! Ordinul ministrului de Interne a fost publicat în Monitorul Ofical

Citeste mai mult
Publicitate

Anchete

EXCLUSIV Răsturnare de situație! Greșeala comisă de Ludovic Orban

Publicat

in

De

Lovitură de teatru! Premierul Ludovic Orban a lansat acuzații grave la adresa președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, Ioan Petru Căprariu. Prim-ministrul l-a acuzat pe șeful CNPP că și-a luat concediu medical pentru a crea probleme în plata pensiilor.


Surse ale Bugetul.ro au declarat că Petru Căprariu are grave probleme medicale și că a mai fost în concediu medical în trecut, din cauza acestora. Reprezentanții Casei de Pensii au confirmat, pentru Bugetul.ro, că Ioan Petru Căprariu a mai fost internat în spital o perioadă destul de lungă. Și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a declarat că președintele CNPP are grave probleme de sănătate. Potrivit lui Budăi, Petru Căprariu a suferit, recent, o intervenție pe cord, iar acum are probleme la rinichi.

„Din ce știm, este în concediul medical și atât”, ne-a declarat o reprezentantă a Casei de Pensii.

„Da, da, a mai fost internat în spital o perioadă destul de lungă”, a precizat, pentru Bugetul.ro, aceeași persoană.

Declarația lui Ludovic Orban

Vezi și EXCLUSIV Noul ministru al Muncii desființează acuzațiile fostului ministru: ‘Ar fi și culmea. Exclus’

„Președintele Casei de Pensii (n.r. – Ioan Petru Căprariu) și-a luat concediu medical, parcă special ca să creeze probleme în plata pensiilor. Ei creează niște situații de neimaginat, un asemenea comportament iresponsabil eu n-am mai văzut, în condițiile în care sunt întârzieri la calcularea pensiilor. S-au pensionat oamenii și așteaptă deciziile de pensionare, sunt întârzieri de o lună, de două, de trei luni de zile în calculare. Calcule care stau la baza deciziei de stabilire a pensiilor. Stau oamenii și așteaptă deciziile pe pensii și el intră în concediu medical”, a declarat Ludovic Orban, la Digi24.

Replica lui Marius Budăi

„Doamnă, avem un premier care habar nu are ce înseamnă ordonator de credite. Eu așa amatorism nu am văzut de mult. Omul, eu îl cunosc pe acest om și repet, omul, Ioan – Petru Căprariu, este în spital, internat. Este un profesionist de 30 de ani în sistemul de pensii, este un om care a lucrat la legea pensiilor, îl știu toți colegii din casele de pensii, din toată țara. A avut recent o intervenție pe cord, acum are ceva probleme la rinichi. Este internat în spital și nu vorbesc eu în numele lui, dar nu are nicio problemă în a-l schimba domnul Ludovic Orban care face febră musculară, așa, și face un titlu de glorie în a schimba oamenii puși politic. Aici, la Casa de Pensii, nu este cazul”, a spus Marius Budăi, la România TV.

Vezi și Legea a fost promulgată- Ce se întâmplă cu alocațiile începând de la 1 ianuarie

Salariile vor fi majorate- Cine sunt angajații norocoși

Citeste mai mult

Anchete

La solicitarea Bugetul.ro, CNSAS a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora

Publicat

in

De

După ce în spațiul public au apărut informații că Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române, fost ministru al Învățământului în Guvernul Petre Roman, a lucrat în Ministerul de Externe condus de Ana Pauker, Bugetul.ro a întrebat Consiliul Național pentru Studierea Arhiverlor Securității (CNSAS) dacă filosoful a colaborat sau nu cu Securitatea.

Marți, 12 noiembrie, CNSAS ne-a informat că a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora.

„Cu referire la solicitarea conținută, vă informăm că instituția noastră a reluat procedura de verificare în ceea ce privește persoana domnului Mihai Șora – membru de onoare al Academiei Române, în conformitate cu prevederile art. 3, lit. r din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare”, a precizat, prentru Bugetul.ro, CNSAS.

La scurt timp de la apariția într-o reclamă a eMAG, unde a promovat tema libertății obținute de poporul român, în urmă cu 30 de ani, la Revoluția din 1989, Mihai Șora a fost subiectul principal al unor mari controverse.

În spațiul public s-a arătat că Șora a fost membru al Partidului Comunist Francez și apoi, revenind în România, a lucrat în Ministerul de Externe al României, condus de Ana Pauker.

În replică, fiul cunoscutului filosof, Tom Șora, a susținut că Mihai Șora ar fi făcut, de fapt, parte din comuniștii din Rezistența Franceză, nu din rândul celor educați la Moscova.

Mai mult, el a precizat că tatăl său ar fi fost „obligat” să lucreze în ministerul condus de Ana Pauker.

Vezi și EXCLUSIV Dovada care răstoarnă spusele ministrului Muncii, Violeta Alexandru

EXCLUSIV Revine Nicușor Dan la șefia USR? Dan Barna are zilele numărate

Vești importante- Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare pentru aceste persoane

„! ATENTIE !
Tatäl meu, Mihai ȘORA, a fost si este supus unor atacuri infame, cu scopul de a-l discredita.
1) I-se imputä faptul cä pinä in 1948 a fost membru al Partidului Comunist Francez.
2) Se afirmä cä ar fi colaborat intre 1948-51 cu Ana Pauker.

Punctul 1 este fals in sensul interpretärii tendentioase a unor facte reale. Punctul 2 este de-a dreptul o minciunä. Am sä explic:

1) Apartenenta lui Sora la PCF pinä la 1948 se explicä prin faptul cä pinä in 1945 a luptat in Rezistenta Francezä contra ocupatiei Hitleriste a Frantei. Este stiut, cä un segment important din structura rezistentei era compusä din comunisti, care erau bine organizati. Dar comunistii din Rezistenta Francezä – sau in orice caz un numär mare dintre ei – nu pot fi comparati cu teroristii dogmatici educati la Moscova si trimisi dupä räzboi ca agenti stalinisti in tärile Europei de est, pentru a instaura acolo dictatura comunistä. Foarte multi comunisti din Rezistenta Francezä erau deci pur si simplu minati de idealul libertätii. Asa si tatäl meu.

2) In 1948 tatäl meu a fäcut o cälätorie in Romänia, cu scopul de a-si vizita pärintii, pe care nu-i väzuse de 10 ani. Vizita trebuia sä dureze 3 säptämini. Ajuns in Romänia a fost de la inceput urmärit permanent de Securitate. La data intoarcerii sale in Franta, agenti ai securitätii l-au debarcat la granita cu Ungaria cu forta din tren si l-au readus sub escortä la Bucuresti. Aici i s-a pus in vedere sä lucreze in cadrul Ministerului de Externe, condus de Ana Pauker. Asta era un ordin. Cu aceastä ocazie a fost informat, cä nu mai are voie sä päräseascä Romänia.

Am spus cä trebuia sä lucreze „in cadrul“ ministerului si nicidecum „in cabinetul Anei Pauker“ – o micä diferentä ! Actuala acuzatie, cä ar fi colaborat si lucrat „in cabinetul Anei Pauker“ e pur si simplu falsä. Tatäl meu nu a primit nici o functie de decizie – asa cum sugereazä detractorii lui – deci nu a lucrat „in cabinet“, ci a fost obligat sä lucreze. Functia era legatä de competenta sa in cea ce priveste limba francezä si situatia politico-culturalä din Franta. Munca sa consta din traduceri de acte sau alte texte din francezä in romänä si invers. In plus trebuia sä redacteze zilnic pentru uzul sefilor un rezumat din toatä presa francezä in limba romänä. Atit!

Dupä episodul de la Ministerul de Externe, a locuit un timp sub regimul de domiciliu fortat, intr-un subsol de pe Bulevardul Dacia din Bucuresti. Apoi, in timpul copiläriei mele, pinä in 1963 familia noasträ de 5 membri a locuit intr-un apartament impärtit artificial pentru 3 familii. Baia si bucätäria, erau folosite in comun. Trebuie oare subliniat, cä nu asa locuiau cei ce sustinreau regimul comunist?

Mihai Sora nu a comis niciodatä vreo actiune politicä reprobabilä. Acest lucru este valabil mai ales pentru cea mai cumplitä perioadä a comunismului. Faptul cä nu a fäcut inchisoare sub comunisti, nu inseamnä deloc cä ar fi fost un profitor al regimului. Asta pot s-o afirm eu, care il cunosc totusi destul de bine…”, a susținut Tom Șora.

Eugen Dinu pentru Mihai Şora.jpg

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

SUNTEM SI AICI

În Trend