Free blog counter
spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Efectele fumatului asupra pielii

Facebook Twitter Google+
Efectele fumatului asupra pielii

Pielea şi părul sunt expuse în permanenţă noxelor de mediu, inclusiv fumului de tigară. Acesta conţine, pe lângă nicotină, mii de sustanţe nocive pentru organismul uman.

Fumatul este implicat în apariţia cancerului, bolilor cardiace şi pulmonare grave, dar este asociat şi cu îmbătrânirea prematură a pielii, întârzierea epitelizării plăgilor, apariţia infecţiilor, precum şi cu agravarea a numeroase boli dermatologice, cum ar fi psoriazisul, hidrosadenita supurativă, a bolilor vasculare sau a lupusului eritematos cutanat.
Studiile au arătat că fumatorii sunt mai des afectaţi de boli inflamatorii, inclusiv acnee, comparativ cu nefumătorii.

Medicii dermatologi Dana Popoiu şi Proca Ancuţa explică pentru CSID cum îşi pune amprenta fumatul asupra tenului.

Tutunul produce stres oxidativ la nivel celular. Astfel, la nivelul ţesuturilor ajunge o cantitate insuficientă de oxigen, generând ischemie şi ocluzie vasculară. În cadrul procesului metabolic sunt generate metaloproteinaze ( MMP-1) şi alte enzime care degradează colagenul.

Înlocuitorii nicotinici ai ţigaretelor (guma de mestecat, comprimatele, plasturii, ţigările electronice etc) au efecte mai puţin nocive asupra pielii, deşi nicotina produce vasoconstricţie şi accelerează îmbătrânirea cutanată”, precizează medicul Dana Popoiu.

Tutunul are multiple efecte nocive la nivelul ţesutului cutanat şi al mucoaselor:

1. Pielea unui fumător este mult mai ridată decât cea a unui nefumator, chiar dacă au aceeaşi vârstă. Ridurile din jurul ochiilor (laba gâştii) şi ridurile periorale (liniile din jurul buzelor) sunt mult mai numerose şi mai accentuate. Apar cearcăne pigmentate, iar culoarea pielii este neuniformă, pătată, cu tente gri-gălbui şi telangiectazii (vase mici de sânge). În general, pielea feţei este mai uscată, are un aspect tern, devitalizat şi lipsit de strălucire.

2. Fumatul întârzie vindecarea rănilor, creşte riscul de infectare a plăgilor, de respingere a grefelor, de necrozare a ţesuturilor şi de formare a cheagurilor de sânge. Fumatul contribuie la dezvoltarea şi persistenţa ulcerului piciorului, în special a celui arterial şi a calcifilaxiei.

3. Fumatul este asociat cu o probabilitate mai mare de apariţie sau o severitate mai mare a infecţiilor bacteriene, cel mai adesea cauzate de Staphylococcus aureus şi Streptococcus pyogenes, infecţiilor fungice (Candida albicans, în special în cavitatea bucală ) şi a infecţiilor virale, în special cu papilomavirus (HPV), inclusiv a verucilor genitale. De asemenea, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta cancere asociate acestui virus, incluzând cancerul de col uterin, vulvar sau penian.

4. Fumatul dublează riscul de a dezvolta un tip de cancer de piele numit carcinom spinocelular. Există, de asemenea, un risc crescut de leucoplazie orală (precancer) şi cancer oral ( 75% dintre cazurile de cancer oral şi cancer de buze apar la fumători ). Renunţarea la fumat reduce riscul de apariţie a metastazelor cancerului de buze de 2-3 ori.

5. Atât la nivelul pielii, cât şi al mucoaselor, fumul de tutun poate provoca îngălbenirea temporară a degetelor, unghiilor şi a dinţilor, iar fumatorii au de obicei limba încărcată, alb-gălbuie.

6. Pustuloza palmoplantar este o dermatoză cronică ce se manifestă clinic prin apariţia unor pustule la nivelul palmelor şi plantelor (tălpilor). Afectează în principal femeile de vârstă mijlocie, majoritatea ( 90% ) fumătoare. Mecanismul de inducere pare a fi legarea nicotinei de receptorii de acetilcolină din glanda sudoripară şi inducerea inflamaţiei locale.

7. Mai multe studii au confirmat faptul că fumătorii tind să aibă psoriazis mai extins şi mai sever decât nefumatorii. Mecanismul patogen pare a fi faptul că fumatul provocă inducerea de mediatori inflamatori şi promovează proliferarea keratinocitelor.

8. Riscul de a dezvolta un lupus eritematos cutanat cronic (boală autoimună, cu inflamaţie la nivelul articulaţiilor, tendoanelor etc.) este de 10 ori mai crescut la fumători decât la nefumători. Fumatul creşte activitatea autoimună prin activarea limfocitelor, iar tratamentul  cu hidroxiclorochină şi alte medicamente este mai puţin eficace la aceştia.

9. Majoritatea pacienţilor cu hidradenită supurativă (HS) (abces pe piele) sunt fumători, iar aceştia dobândesc  o variantă mai severă a bolii şi răspund mai prost la opţiunile de tratament actuale. Mecanismul patogen implică ocluzia foliculară indusă de nicotină şi disfuncţia imună.

10. Fumatul mai  poate agrava sau favoriza debutul altor afecţiuni, precum degerăturile, boala vasospastică primară sau secundară (fenomen Raynaud), apariţia ulceraţiilor la pacienţii cu scleroză sistemică, trombangeita obliterantă (boala Buerger, în care cheagurile de sânge apar în vasele mici de sânge), emboli de colesterol din plăcile aterosclerotice, tromboza cauzată de trombofilie, sindromul antifosfolipidic.

11. De asemenea, afecţiunile mucoasei orale sunt întâlnite mai frecvent la fumători. Aceştia pot avea afte bucale (ulceraţii în cavitatea bucală, care pot fi dureroase), lichen plan oral ( leziuni albicioase la nivelul mucoasei orale), limbă păroasă (suprafaţa limbii are un aspect blănos, de culoare închisă, datorat supraaglomerării bacteriene), stomatita nicotinică (leziune a mucoasei palatine observată aproape în exclusivitate la fumători), gingivita (inflamaţia gingiilor) care poate duce pâna la parodontoză şi cheilită actinică (leziuni la nivelul buzelor).

Mecanismele prin care fumul de tigară afectează pielea şi accelerează procesul de îmbătrânire sunt incomplet cunoscute, dar s-au emis mai multe ipoteze:

  • Căldura degajată de ţigară poate încălzi progresiv şi constant pielea
  • Provoacă degradarea fibrelor (elastoza)
  • Provoacă îngustarea vaselor de sânge (vasoconstricţie) şi scade implicit afluxul de oxigen către ţesuturi, provocând ischemie.
  • Reduce nivelul de vitamina A şi gradul de hidratare cutanată.
  • Întârzie migrarea keratinocitelor şi implicit vindecarea plăgilor, predispuse la infecţii.
  • Accelerează degradarea fibrelor de colagen.

Ce putem face pentru a reduce efectele nocive ale fumatului

Pentru că principalul mecanism de atac la nivel celular este stresul oxidativ, este bine să creştem nivelul de antioxidanţi pe cale orală sau topică.

Antioxidanţii sunt molecule care protejează AND ul celular de acţiunea radicalilor liberi. Cei mai importanţi antioxidanţi sunt vitamina C şi vitamina E , seleniul , betacarotenul , flavonoidele. Aceştia se găsesc în cantităţi importante în fructe şi legume, dar şi în suplimente alimentare, precum şi în produse de îngrijire topică.

De asemenea, este importantă şi igiena zilnică: curăţarea pielii cu ajutorul apei micelare care îndepărteaza urmele de fard, celulele moarte, sebumul oxidat şi apoi spumarea cu ajutorul unui gel de curăţare blând.

Pasul următor este aplicarea unei creme hidratante, adecvată fiecărui tip de ten, care va acţiona pe parcursul nopţii (când musculatura feţei este relaxată) pentru a restabili bariera cutanată.

Dimineaţa vom reaplica crema hidratantă. Nu trebuie să uităm şi de acţiunea daunătoare a radiaţiilor UVA şi UVB. De acestea  este bine să ne protejam prin aplicarea unei crème de protectie solară cu spectru larg.

Facebook Twitter Google+

Redactor colaborator

Facebook Comments

Mai poti citi si....