Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ecotaxele, greu de impus în Uniunea Europeană din cauza mișcărilor de protest

Publicat

in

Ecotaxele, instrumente pe care Franţa intenţionează să le majoreze în 2020, se dezvoltă lent în Uniunea Europeană şi se lovesc frecvent de mişcări de protest, arată o analizată realizată de AFP, potrivit agerpres.ro.

Guvernul francez şi-a anunţat marţi intenţia de a introduce o ecotaxă variind între 1,50 şi 18 euro pentru zborurile cu avionul cu plecarea din Franţa.

Potrivit datelor Eurostat, Letonia este ţara membră cea mai avansată în materie de ecotaxe. În 2017, aproximativ 11,11% din veniturile fiscale ale Letoniei au provenit din ecotaxe. Acestea sunt susţinute de opinia publică, ceea ce a permis acestui mic stat baltic să accelereze procesul de „înverzire” a economiei.

Citește și: ANM a emis prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni – Plouă zi de zi, scăpăm temporar de caniculă

Alte state cu progrese semnificative sunt Slovenia şi Grecia, în cazul cărora 10,13% respectiv 9,5% din veniturile fiscale au provenit din ecotaxe. Comparativ, media la nivel european este de 5,97%.

La celălalt capăt al clasamentului, Luxemburgul mizează cel mai puţin pe fiscalitatea verde (4,25%). Germania (4,46%), Belgia (4,74%), Franţa (4,77%) şi Suedia (4,8%) nu se descurcă nici ele mai bine.

În total, ecotaxele au generat venituri de 369 miliarde euro în 2017 în Uniunea Europeană.

Citește și: Avertismentul medicilor: NU consuma castraveți murați dacă suferi de aceste boli

În Germania, fiscalitatea verde se bazează pe reformele din 1999 şi 2000. Germanii plătesc în special o taxă pe electricitate, botezată ‘EEG-Umlage’, de 6,405 eurocenţi pe kilowatoră iar aceasta finanţează direct infrastructurile de energie regenerabilă.

În Ungaria, o ecotaxă este prelevată, via TVA, pe produsele care generează deşeuri precum pungi de plastic, baterii, pliante şi ambalaje. Taxa variază între 20 şi 2.000 de forinţi (şase eurocenţi până la şase euro) per kilogram, în funcţie de produsul taxat.

În Bulgaria, sunt prelevate ecotaxe la înregistrarea vehiculelor, de la 125 leva (64 euro) şi până la 310 leva (158 euro), în funcţie de vârsta automobilului. Vehiculele electrice sunt scutite de la plata ecotaxei.

În Letonia, energia este puternic taxată. Păcura este taxată cu 509 euro pentru 1.000 de litri iar cărbunele este taxat atât de mult încât este aproape imposibil să fie inaugurată o termocentrală pe cărbune. În schimb, gazele naturale sunt taxate mai puţin.

Citește și: Gabriela Firea, mesaj pentru urechile fine din politică, la externarea din spital: Nu mor caii când vor câinii

Însă, ecotaxele se lovesc frecvent de mişcări de protest, cel mai recent exemplu fiind protestele „vestelor galbene” din Franţa. O majorare a taxelor pe carburanţi care urma să intre în vigoare în 2019 a declanşat la finalul anului 2018 ample manifestaţii de protest şi blocări de drumuri. Măsura a fost abandonată după trei săptămâni de mobilizare, însă mişcarea de protest continuă cu revendicări mai ample.

În Bulgaria, o încercare de a majora semnificativ ecotaxa pe vehiculele mai vechi de 10 ani a generat polemică. În final, ecotaxa a fost majorată mai puţin decât se preconiza iniţial iar cea pentru vehiculele noi a scăzut.

În Slovenia, o majorare a taxelor pe emisiile de CO2 a declanşat la finalului anului 2014 o manifestaţie de protest în faţa sediului guvernului. În cele din urmă guvernul a acceptat să modifice măsura, pentru a nu îi lovi pe marii poluatori.

În Suedia, taxa pe carburanţi a constituit un subiect de campanie în alegerile legislative din 2018. Un partid de extremă dreapta care s-a situat pe poziţia a treia în opţiunile electoratului şi-a bazat o parte din campanie pe reducerea ecotaxelor, în special pentru fermierii loviţi de o secetă neobişnuită.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Avertismentul ambasadorului SUA: Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri trebuie să ia sfârșit

Publicat

in

De

Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri şi de a limita competiţia pe piaţa liberă trebuie să ia sfârşit, a declart joi, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

”Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri şi de a limita competiţia pe piaţa liberă trebuie să ia sfârşit. Comunismul a distrus toate ţările care au avut ghinionul de a fi subjugate acestui rău. Comunismul nu face nimic pentru a ajuta săracii şi persoanele defavorizate, ci este benefic doar câtorva elite din clasa conducătoare. Comunismul creează şi susţine un sistem endemic al corupţiei. Acum, revoluţia care a început în urmă cu 30 de ani trebuie încheiată cu succes. ”, a transmis diplomatul american.

Diplomatul a spus că este momentul ca România să devină un lider european și global și a invocat bunele relații dintre președintele Donald Trump și omologul său român, Klaus Iohannis.

”Preşedintele Trump, poporul american, împreună cu mine şi cu toţi membrii ambasadei, ne-am angajat să lucrăm cu preşedintele Iohannis, cu guvernul României şi cu dumneavoastră, să facem din acest an Anul Renaşterii României. Acum este momentul ca România să devină un lider european şi global în domeniul artelor, ştiinţei, finanţelor, sănătăţii, tehnologiei informaţiei, producţiei agricole, de energie şi industriei. România este gata să-şi declanşeze adevăratul potenţial economic, dar poate face acest lucru doar prin adoptarea unor legi şi reguli de bun simţ pentru afaceri şi punând capăt corupţiei endemice. Toate acestea vor conduce la beneficii economice enorme şi la prosperitate”, a precizat Zuckerman.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Dăianu, despre presiunea anumitor firme pe reducerea de taxe: Da chiar ne temem? Politica economică se face pentru România, nu pentru o firmă sau alta

Publicat

in

De

Creșterea veniturilor bugetare este absolut necesară, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o conferință organizată de publicația Piața Financiară. El a criticat inițiativele de reduceri de taxe și impozite venite în urma unor presiuni din mediul privat.

„Și acum sunt inițiative de reduceri de taxe și impozite. Taxa clawback, iar să o reducem? Lăsați domnule ce vrea industria farma. Noi ne ocupăm de finanțele publice ale României, nu de ce vrea industria farma. Îmi pare bine că Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a spus public că sunt presiuni mari din partea mediului de afaceri, chiar șantaje. Da chiar ne temem?”, a afirmat Dăianu.

Potrivit acestuia, politica economică se face pentru România, nu pentru o firmă sau alta.

„Fără mediu de afaceri sănătos nu funcționează economia, fără consumatori, fără cetățeni care să câștige bine nu funcționează economia, fără transparență, fără venituri fiscale mai mari. Nu este în regulă”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, teza că nu pot fi crescute veniturile fiscale este incorectă.

„S-a reușit în Bulgaria și Polonia. Dar ce, România este blestemată? Există această teză: „Nu e bine să luăm să creștem veniturile fiscale că luăm de la cetățeni, de la economia privată”. E o prostie. Statul nu trebuie să furnizeze bunuri publice? Sectorul privat construiește singur autostrăzi? Putem să privatizăm în totalitate sănătatea și educația? Domnule, astea sunt nebunii. Ai nevoie de politici industriale? Ai nevoie”, a arătat Dăianu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend