Free blog counter
spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

E curvă sau nu e curvă?

Facebook Twitter Google+
E curvă sau nu e curvă?

Spunea marele Antonio Machado ceva de genul „adevărul este cel care este, si tot adevăr va continua să fie, chiar dacă se gândește invers.” Maria Antonia Iglesias, marea ziaristă, și-a însușit expresia cu o adaptare ce îi intimida pe cei intervievați: „e curvă sau nu e curvă?”

Poporul trebuie informat, trebuie să i se spună adevărul, desigur; de asemenea sunt de părere că nu putem fi „mai papişti decât Papa” și trebuie să spunem lucrurilor pe nume. De exemplu, există prostul obicei de a atenua mai mult decât ne-ar plăcea, termenii pe care îi adresăm „personajelor” pe care le întâlnim în viața de zi cu zi, acestea fiind persoane „dăunătoare”, „toxice”, „amărâte”, „invidioase”, „fără viață proprie”, când pur și simplu sunt, cum spunem noi spaniolii, „hijos de puta”(fiu de curvă), cu scuzele de rigoare pentru săraca femeie.

În aces fel, acțiunile noastre, conștiente sau inconștiente, sunt ceea ce generează fericirea sau nefericirea persoanelor ce ne înconjoară. Înțeleg că pentru „profeții” bunei dispoziții și ai bunăstării, a cere responsabilități altora, rezultă brutal. Dar haideți să nu ne încăpățânăm să acoperim soarele cu un deget, există persoane capabile de a face rău pentru simplul fapt că au aceasta posibilitate. Atât de simplu.

Îmi vin în minte câteva cazuri. Un „prieten” care, din momentul în care l-ai ajutat, economic de exemplu, se face că nu te mai cunoaște…Acea persoană rezultă, evident, că nu este o persoană toxică. În cel mai rău caz, s-ar putea considera ca fiind „fiu de curvă, o persoană nenorocită, și mai ales, o persoană cinică și fără bun simț”. Al doilea caz este chiar și mai amuzant. Un coleg, care are un bun post în direcție, avea ca scop bârfa și a spune lucruri neadevărate la adresa unora. Până la urmă a băut din propriul său venin și a ajuns așa cum el bârfea de alții, în stradă, căci „ulciorul nu merge de multe ori la apă”. Adică, a întrecut limita, iar propria sa limbă i-a jucat farsa; critica, pe cel pe care cu alții îl critica, exact persoana pe care nu trebuia să o critice, și știți cum e…”lumea e mică”.

Dar în fine, adevărul este că muritorii au asta în comun, nu vor mai multe probleme decât cele necesare în viața lor și că acest tip de persoane rele, par să aibă tot timpul din lume pentru a scormoni în sentimentele celorlalți. Dar, bineînțeles, soluția, din punctul meu de vedere, nu este cea pe care o dau teoreticienii despre teoria ființelor toxice: să încercăm să le evităm. Nu vă lăsați înșelați, nu există persoane toxice. Există „fii de curvă” care interferează în viața celorlalți, fără să fi fost invitați să intre în ea, și imbecili care nu vor să recunoască. De aceea, spuneți lucrurilor pe nume, nu uitați că negativismul și răutatea, fac parte din viața de zi cu zi, și nu fugiți de problemele cărora trebuie să le faceți față.

Facebook Twitter Google+

Facebook Comments

Mai poti citi si....