spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Dulceaţă şi gem din România: prea mult zahăr şi prea mulţi aditivi

Facebook Twitter Google+
Dulceaţă şi gem din România: prea mult zahăr şi prea mulţi aditivi

Toamna se numără borcanele de conserve din cămară, ar spune o veche vorbă românească. Şi ar fi foarte bine să fie aşa, iar fiecare gospodărie să abunde în conserve pregătite cât mai sănătos şi sterilizate corect, deoarece oferta de pe rafturile magazinelor nu oferă încă extrem de multe variante sărace în zahăr sau sărace în conservaţi şi coloranţi ce să nu pună în pericol pe termen lung sănătatea celor mai fragili dintre noi.  Un studiu recent al Asociaţiei Pro Consumatori a evidenţiat cantitatea mică de fructe folosite pentru dulceţuri şi gemuri, cantitatea mare de zahăr dar şi de substanţe chimice care nu aduc un plus valoare sănătăţii.

”Dulceaţă de zmeură cu carmin şi aromă de dude, unul din două borcane de dulceaţă conţine acid citric, 8 din 10 borcane de gem conţin acid citric,
gem de caise cu 7 substanţe chimice, gem de fructe de pădure cu efect laxativ„  – sunt câteva dintre observaţiile trase de Asociaţia Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor. Experţii APC au analizat conţinutul a 44 tipuri de gem, dulceaţă şi magiun comercializate în marile structuri comerciale din ţara noastă.
Aceştia în frunte cu conf. univ. dr. Costel Stanciu au analizat conţinutul a 18 tipuri de gem, 16 tipuri de dulceaţă şi 10 tipuri de magiun.
Ingredientele regăsite în compoziţia sortimentelor analizate sunt următoarele: gutui, cireşe amare, nuci verzi, piersici, fragi, măceşe, mure de cultură, prune, afine, caise, mure de pădure, coacăze negre, zmeură, dovleac, vişine, cireşe, cireşe albe, căpşuni, smochine, nucă coaptă, lămâie, lămâie cubuleţe, apă, zahăr, zahăr invertit, zahăr din trestie, sirop de glucoză-fructoză, suc de mure, concentrat din suc de fructe, suc de lămâie, suc concentrat de măr, arome şi aromă de dude.

Dulceaţă şi gem din comerţ – câte fructe conţin?

Conserve din fructe, dar totuşi câte fructe se folosesc? Conform experţilor APC, cantitatea de fructe folosită pentru a obţine 100 grame dulceaţă variază între 35 grame şi 70 grame, iar cantitatea de fructe folosită pentru a obţine 100 grame gem variază între 40 grame şi 85 grame!
La unul din două borcane de dulceaţă s-a folosit până la 50 grame fructe pentru a obţine 100 grame dulceaţă!
La unul din două borcane de gem s-a folosit până la 50 grame fructe pentru a obţine 100 grame gem!

Dulceaţă şi gem din comerţ – cât zahăr conţin

Conform studiului efectuat de APC, cantitatea de zahăr adăugat din 100 grame dulceaţă variază între 0 grame şi 82,93 grame! La gem, cantitatea de zahăr adăugat din 100 grame gem variază între 24 grame şi 64,8 grame! Parcă nu e viaţa chiar aşa de dulce?

Dulceţuri şi gemuri din comerţ – ce variante sănătoase avem

Una dintre cele mai sănătoase conserve de fructe rămâne magiunul realizat din prune, struguri, dovleac etc. Magiunul,  prin definiţie, nu conţine zahăr adăugat. Experţii APC au analizat 6 mărci de magiun de prune care se comercializează în marile structuri comerciale de tip hipermarket. S-a observat că pentru producerea a 100 grame de magiun de prune, se folosesc între 320 grame şi 1400 grame de prune.

Dulceaţă şi gem din comerţ – ce aditivi se folosesc şi efectele negative ale acestora

În cele 44 de produse analizate s-au identificat 10 aditivi alimentari, după cum urmează: ciclamat de sodiu, zaharina, acesulfam de potasiu, carmin, sorbat de potasiu, lactat de calciu,  acid citric, acid ascorbic, sorbitol şi pectina.
E 120 – carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi  zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E202 – sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman.
E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obţinut din glucoză şi care în cantităţi mari poate produce diaree, atacă smalţul dinţilor şi formarea calculilor la rinichi.
E327 – lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.
E330 – acidul citric este un agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E420 – sorbitolul este folosit ca îndulcitor deoarece are o valoare calorică de 2.6 kcal/gram, valoare ce este cu aproximativ 40% mai mică decât a zahărului. Consumul de sorbitol  nu este indicat în cazul persoanelor care au probleme cu colonul sau cu alte părţi ale sistemului digestiv, acestea pot avea parte de dureri abdominale puternice, flatulenţă (gaze) şi diaree. Testele făcute pe şobolani au demonstrat că sorbitolul poate afecta tractul digestiv producând sângerări, perforarea colonului şi colită.
E 440 – pectină, agent de îngroşare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
E 950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii şi asupra căruiă există suspiciuni privind declanşarea unor afecţiuni identice cu ale aspartamului.
E952 – ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.
E954 – zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.

„Conservele industriale conţin, aproape fără excepţie, aditivi de conservare, despre care se cunoaşte că pot dăuna organismului dacă sunt consumaţi în exces; îndeosebi conservele de calitate slabă au cantităţi mari de conservanţi puternici, motiv serios de îndemn la responsabilitate din partea consumatorilor. Mai ales în consumul copiilor să nu fie frecvent prezente produsele conservate, concluzionează prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.

Dulceaţă şi gem din comerţ – atenţie cum le păstraţi după deschidere

Mulţi consumatori neglijează faptul că produsele conservate devin repede perisabile şi dăunătoare dacă nu sunt consumate în timp scurt după desfacerea ambalajului şi nu se păstrează la temperatură scăzută până la consum” avertizează prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.
Dulceţuri şi gemuri din comerţ – şi conservele produse acasă pot fi nesănătoase
Foarte grave sunt erorile de preparare şi respectarea aproximativă a regulilor de pregătire a conservelor în casă. ”Ştiind că procesul termic la care trebuie supuse conservele distruge enzimele, atât de necesare funcţionării organismului uman, deseori sterilizarea se face sumar, riscând infecţii grave, dintre care cea botulinică este uneori fatală: acţionează la nivelul intestinului producând otrăvire  neuro-musculară”, atrage atenţia prof. univ. dr. Ion Schileru. Informaţi-vă asupra proceselor de conservare, deci.
Şi totuşi ce conserve sunt de preferat?
”Analizând lucid şi responsabil problematica alimentelor conservate şi considerând avantajele şi dezavantajele conservelor industriale comparativ cu cele tradiţionale, constatăm obiectiv că cele de pe urmă constituie varianta cea mai bună, îndeosebi când sunt preparate corect în propria gospodărie” consideră prof. univ. dr. Ion Schileru.

Dulceaţă şi gem din comerţ – cine riscă îmbolnăvirea

“Din păcate, o parte a industriei alimentare a denaturat reţetele tradiţionale ale unor produse precum gemul de prune, gemul de caise, dulceaţa de caise, dulceaţa de zmeură etc, prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifică gustul specific al acestor produse şi care pot duce şi la apariţia unor probleme de sănătate pe termen mediu şi lung, celor care le consumă frecvent, cei mai predispuşi fiind copiii, femeile însărcinate, vârstnicii şi persoanele cu anumite afecţiuni medicale cornice” a explicat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Preşedinte Asociaţia Pro Consumatori, http://www.apc-romania.ro

Facebook Twitter Google+

Redactor colaborator

Facebook Comments

Mai poti citi si....