Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

DEZASTRU ECONOMIC În România

Publicat

in

Guvernul României începe să aibă mari probleme cu banii. Deja la Ministerul Justiției și la Interne a început să bată vânt de criză.

Sunt probleme cu banii la Ministerul de Interne, aşa că angajaţii au fost instruiţi să facă economii. De exemplu, la intrarea în sediu trebuie să se şteargă foarte bine pe picioare. În acest fel, se consumă mai puţină soluţie de curăţat podelele şi mai puţină apă. Un semn al problemelor financiare cu care se confruntă MAI au primit şi cetăţenii. Sistemul informatic ce eliberează caziere s-a stricat, scrie digi24.ro.

În faţa bugetului şubred, ministerul de Interne îndeamnă poliţiştii să facă economii… la ce pot. O directivă îi sfătuieşte să aibă grijă cât de mult deschid ferestrele, ca să nu se spargă geamurile. Alte recomandări le indică să mânuiască mai cu milă aparatele de încălzire şi robinetul de la toaletă.

Cosmin Andreica, preşedinte sindicat Europol: Utilizarea apei menajere cu conştiinciozitate ar însemna ca poliţiştii să folosească de 5 sau 6 ori toaleta şi abia apoi să folosească apa menajeră. Legat de curaţenie sunt unitaţi unde nu există personal de curăţenie, iar asigurarea curăţeniei este făcută tot de poliţişti deşi nu intră în atribuţiile lor.

Ministerul Jutiţiei a rămas fără bani

Criză mare şi în curtea lui Tudorel Toader. Ministerul Justiţiei a rămas fără bani, conform unor informaţii publicate de Economica.net.

Aproximativ 900 de avocaţi din Baroul Bucureşti care oferă asistenţă judiciară în materie penală din oficiu au rămas neplătiţi pe luna august. Ministerul Justiţiei a întârziat plata către Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Ministerul Justiţiei întârzie cu plata onorariilor către avocaţii din oficiu, surse apropiate situaţiei afirmând că instituţia nu mai are bani pentru aceste plăţi. Cei aproximativ 900 de avocaţi înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară al Baroului Bucureşti ar fi trebuit să încaseze onorariile aferente lunii august până la finalul lunii octombrie, ceea ce nu s-a întâmplat. „În mod obişnuit primim banii cu o lună-două întârziere de la întocmirea borderourilor de plată. Ar fi trebuit să îi primim. (…) În mod normal se plătea (către avocaţi n. red.) la începutul lunii pentru luna anterioară sau pentru două luni în urmă. (…) Noi am făcut deja o adresă către Tribunalul Bucureşti pentru a avea o încasare grabnică şi aşteptăm răspunsul lor. Aceasta, în condiţiile în care aceşti bani vin de la Ministerul Justiţiei şi trec prin Baroul Bucureşti”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ion Dragne, Decanul Baroului Bucureşti şi membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR).

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Curtea Constituțională ar putea DETONA Senatul

Publicat

in

De

Curtea Constituţională a României s-ar putea pronunţa, joi, pe sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului.

Citește și: SURSE – Planul ‘B’ în PNL dacă pică alegerea primarilor în două tururi

Pronunţarea a fost amânată miercuri de CCR. 

Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie. 

Pe 10 septembrie, Teodor Meleşcanu, de la ALDE, a fost ales, în plen, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obţinând 59 de voturi. 

În data de 11 septembrie, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Klaus Iohannis încearcă să obțină potul cel mare: negocieri pe bani grei, la Bruxelles

Publicat

in

De

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, pe agendă aflându-se subiecte referitoare la viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021 – 2027, combaterea schimbărilor climatice, precum şi relaţiile externe ale Uniunii.

Citește și: SURSE – Planul ‘B’ în PNL dacă pică alegerea primarilor în două tururi

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va participa şi la Summitul Euro în format extins, precum şi la reuniunea Consiliului European – articolul 50, care va avea loc în contextul rezultatelor alegerilor anticipate din Marea Britanie, informează Agerpres

În ceea ce priveşte bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, preşedintele Iohannis va pleda pentru „un buget ambiţios care să asigure realizarea cu succes a obiectivelor Uniunii pentru deceniul viitor”. 

„Preşedintele Klaus Iohannis va susţine menţinerea unor alocări semnificative pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, două politici comunitare esenţiale datorită contribuţiei lor semnificative la sporirea investiţiilor europene şi continuarea procesului de convergenţă la nivel european. Referitor la combaterea schimbărilor climatice, preşedintele României va pleda pentru continuarea eforturilor la nivelul Uniunii pentru definirea măsurilor menite a sprijini tranziţia către o neutralitate climatică, în vederea adoptării Strategiei pe termen lung a Uniunii Europene privind schimbările climatice, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris”, precizează Preşedinţia. 

Iohannis va susţine că este esenţială o înţelegere comună asupra principiilor şi condiţiilor care să permită statelor membre să contribuie în mod echitabil la obiectivul UE privind o economie circulară şi neutră din punct de vedere al impactului asupra climei. 

„Cu privire la procesul de retragere a Marii Britanii din UE, preşedintele României va sublinia importanţa încheierii unui parteneriat viitor ambiţios între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, care să reflecte valorile şi interesele comune. Preşedintele Klaus Iohannis va pleda, totodată, pentru menţinerea unităţii la nivelul UE27, pentru a avea o voce unitară şi coerentă în cadrul negocierilor privind relaţiile viitoare. În condiţiile în care Acordul de retragere reprezintă un pas necesar pentru consolidarea încrederii între cele două părţi şi o garanţie pentru asigurarea unor relaţii cât mai strânse între Uniune şi Marea Britanie după Brexit, preşedintele României va evidenţia importanţa nu doar a ratificării Acordului de retragere de către ambele părţi, ci şi a implementării depline a acestuia”, arată Administraţia Prezidenţială.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend