Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Dan Voiculescu, ultima şansă de libertate. Din spatele gratiilor, mogulul lansează o serie de atacuri

Publicat

in


Curtea de Apel Bucureşti ar putea decide marţi dacă îl eliberează din închisoare pe Dan Voiculescu. Judecătorii sunt chemaţi să pronunţe ultima soluţie în dosarul lui Voiculescu. Dacă vor admite contestaţia sa, judecătorii vor putea să dispună eliberarea sa, dar şi rejudecarea dosarului în care fondatorul trustului Intact a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani în cazul privatizării frauduloase a Institutului de Chimie Alimentară.

Cei doi judecători care au analizat iniţial dosarul nu au ajuns la o concluzie comună, Lupaşcu fiind de părere că există suficiente elemente pentru care apelul în cazul lui Voiculescu să fie rejudecat, iar condamnarea primită de şeful Intact să fie anulată, în timp ce Tocan a considerat contrariul, optând pentru respingerea contestaţiei. De aceea, a fost desemnat un al treilea magistrat, Cornelia Corina Dăescu, care va lua parte la o nouă dezbatere şi va înclina balanţa către eliberarea sau menţinerea în spatele gratiilor a mogulului, conform Adevărul.

Ce se întâmplă dacă se admite contestaţia –  Condamnarea primită de Voiculescu va fi anulată, ceea ce va duce automat la eliberarea sa din închisoare, prin desfiinţarea mandatului de executare a pedepsei.
În acest caz toate confiscările dispuse de instanţă vor fi anulate, urmând ca ele să revină în faza iniţială până când va fi pronunţată o nouă decizie definitivă în acest dosar.

Dacă contestaţia este respinsă stă puţin peste trei ani la închisoare – Voiculescu va sta în spatele gratiilor cel mult 3 ani şi patru luni. Asta pentru că Voiculescu are peste 60 de ani, şi de aceea va executa o treime din pedeapsa totală.

Mai mult, lui Voiculescu i se mai poate reduce din pedeapsă dacă scrie una sau mai multe cărţi, cum de altfel mogulul a şi declarat că va face.

În contestaţia sa, Dan Voiculescu a atacat modul în care a fost constituit completul de judecată, dar şi o presupusă incompatibilitate a judecătorilor Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, magistraţii care l-au condamnat. Omul de afaceri este de părere că magistraţii nu au fost desemnaţi aleatoriu, ci completul a fost special ales pentru a-l trimite în spatele gratiilor.

Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în dosarul privatizării ICA în decembrie 2008. La capătul a aproape şase ani de judecată, pe 8 august 2014, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Atât Dan Voiculescu, cât şi ceilalţi condamnaţi s-au ales cu averile confiscate.

Din spatele gratiilor, Dan Voiculescu a lansat o serie de atacuri asupra unor foşti oameni de încredere. Ultima ţintă a mogulului a fost Mihai Craiu, fost director general al trustului de presă Intact.

Fostul director general al trustului Intact, Mihai Craiu, îi dă o replică dură fostului său patron, Dan Voiculescu, după ce acesta l-a numit “acolit” al lui Traian Băsescu, Elenei Udrea și Monicăi Macovei. Într-o postare pe blogul său, Mihai Craiu

l-a menţionat într-o postare ca fiind „un acolit“ al lui Traian Băsescu, Elenei Udrea şi Monicăi Macovei.

Citeste mai mult: adev.ro/nhpa8y

„un acolit“ al lui Traian Băsescu, Elenei Udrea şi Monicăi Macovei.

Citeste mai mult: adev.ro/nhpa8y

„un acolit“ al lui Traian Băsescu, Elenei Udrea şi Monicăi Macovei.

Citeste mai mult: adev.ro/nhpa8y

„un acolit“ al lui Traian Băsescu, Elenei Udrea şi Monicăi Macovei.

Citeste mai mult: adev.ro/nhpa8y

îl numeşte pe mogul „un nemernic mitoman” şi „ticălos de profesie” şi îi transmite că a ajuns acolo unde îi este locul – la închisoare. (Detalii AICI)

Nu au scăpat de atacurile lui Voiculescu nici alţi foşti oameni de încredere, precum liderul actual al PC, Daniel Constantin. Supărarea fostului patron al Antenelor a fost provocată de refuzul ministrului Agriculturii de a retrage ministerul din dosarul ICA, în care se constituise parte civilă. (Detalii AICI)

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

SUA au trimis drone MQ-9 Reaper în România, la baza aeriană de la Câmpia Turzii

Publicat

in

De

Forțele Aeriane ale Statelor Unite au relocat în România, la baza aeriană 71 de la Câmpia Turzii, dronele MQ-9 Reaper de la baza aeriană poloneză Miroslawiec. Este a doua relocare în ultimul an, după ce aeronavele fără pilot au mai fost staționate timp de două luni la Câmpia Turzii și în vara anului trecut.

Relocarea dronelor americane la Câmpia Turzii este una temporare care ar urma să dureze pe perioada primpăverii, anună Forțele Aeriene SUA din Europa într-un comunicat.

Misiunea care începe acum în ianuarie 2020 „a fost complet coordonată cu guvernul român. Este concepută pentru a promova stabilitatea și securitatea în regiune și pentru a consolida relațiile cu aliații NATO și alți parteneri europeni”, transmite US Air Force.

Dronele MQ-9 Reaper sunt, practic, pentru a doua oară la Câmpia Turzii după ce anul trecut din iulie și până în august dronele au fost relocate din Polonia cât timp la baza de la Miroslawiec AB au avut loc lucrări la pista de aterizare.
Dronele MQ-9 operează în Polonia din mai 2018, iar la Câmpia Turzii Forțele aeriene ale SUA au construit anterior un pentru a putea fi folosit la operarea de drone MQ-9 Reaper în scopul intensificării operațiunilor de recunoaștere și culegere de informații în estul Europei și Marea Neagră.

Drona MQ-9 Reaper este o aeronavă fără pilot, dar teleghidată și care este special gândită atât pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere, cât și pentru misiuni de de găsire și netrualizare a unor ținte.

Ultimul cel mai răsunător exemplu de astfel de misune a fost tocmai asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani lângă Bagdad.

SUA detin aproximativ 195 de drone MQ-9 Reaper. Vehiculul aerian are o greutate de 2,22 tone, o autonomie de 1.850 de km si poate zbura la o altitudine maxima de 15.240 de metri.

Drona, subsonica (viteza maxima de 370 km/h) si propulsata de o elice, este produsa de General Atomics Aeronautical Systems.

MQ-9 Reaper a avut primul zbor in urma cu 19 ani. Neavand echipaj, drona poate fi operata de oriunde din lume de un pilot. Au fost cazuri cand unitati MQ-9 Reaper care operau in Orientul Mijlociu au fost controlate de militari aflati intre granitele SUA, la mii de kilometri distanta. Arma principala folosita de aceste drone sunt rachetele aer-sol AGM-114 Hellfire. Acestea pot fi folosite si impotriva altor aeronave mai incete, precum elicopterele sau alte drone. Cel mai probabil, in cazul Soleimani au fost folosite tot astfel de rachete. Rachetele Hellfire au fost modificate recent, iar rezultatul este terifiant: o „bomba ninja” (AGM-114R9X). Diferenta fata de modelul standard este ca acestea nu contin explozibil, ci lovesc tinta cu mai multe lame, asemanatoare cu niste sabii, pentru a scadea cat mai mult posibilitatea aparitiei unor victime colaterale in urma atacurilor.

O drona MQ-9 Reaper a fost prezentata in luna noiembrie a anului trecut la un miting aerian din Nevada, SUA, intr-o aparitie rara. Potrivit publicatiei The Aviationist , aeronava era „aproape silentioasa” si „a trimis un fior rece colectiv” printre spectatorii de la show-ul aerian.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Lia Savonea a pierdut la CCR în conflictul cu Birchall. Fostul ministru îi cere demisia: Am reușit să îi împiedic jocul mârșav

Publicat

in

De

Judecătorii Curții Constituționale au decis, miercuri, că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerul Justiției, în perioada în care ministru era Ana Birchall. Aceasta a fost reclamată la CCR de către fostul președinte al CSM Lia Savonea, care a acuzat-o de ingerință gravă în activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori, acte de subminare a independenței justiției și de blocarea activității CSM. Ana Birchall a reacționat după decizia CCR spunând că Savonea ar trebui să demisioneze urgent din CSM.

După mai multe amânări, CCR a decis miercuri că nu a existat niciun conflict judidic în acest caz.

Decizia CCR:

  • 1. A constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de conduita ministrului justiţiei, Ana Birchall, în raport cu activitatea Ministerului Public, constând în ingerinţa în activitatea de urmărire penală desfăşurată de Ministerul Public şi în contestarea autorităţii dispoziţiilor art.881-11 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
  • 2. A constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de o presupusă negociere de către ministrul justiţiei a unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin şi de modul în care ministrul justiţiei a înţeles să translateze în spaţiul public unele probleme legate de participarea sa la şedinţele plenului Consiliului, în calitate de membru de drept.
  • 3. A constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, generat de modul de soluţionare a sesizărilor Consiliului Superior al Magistraturii adresate Ministerului Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative şi de modul de poziţionare a Ministerului Justiţiei faţă de situaţia juridică a sediului Consiliului.

Ana Birchall îi cere demisia: Am reușit să îi împiedic jocul mârșav

Ana Birchall a reacționat după decizia CCR spunând că Savonea ar trebui să demisioneze urgent din CSM.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Birchall afirmă că motivele invocate în cererea formulată la CCR de fostul preşedinte al CSM Lia Savonea nu au fost susținute de elemente de fapt și de drept, cererea fiind în mod evident șicanatorie și abuzivă. Birchall susține că prin această plângere la CCR Lia Savonea a încercat transformarea unor animozități personale față de ea în argumente prin care să-și susțină această plângere formulată abuziv.

„Așa-zisul conflict inventat de doamna Savonea a fost cauzat de faptul că nu i-am tolerat derapajele. Pentru că m-am opus propunerilor și deciziilor pe care le-am considerat și le consider toxice pentru sistemul judiciar și bunul mers al Justiției, doamna Savonea a transformat frustrările personale la rang de conflict imaginat, hărțuind practic ministrul Justiției. În lumina deciziei CCR de azi, Lia Savonea ar trebui să demisioneze din CSM în regim de urgență. Sper că o va face, pentru a da astfel și un semn de revenire pe un făgaș normal, credibil, al CSM care trebuie să reprezinte, așa cum se statuează și în Constituție, un garant al independenței Justiției”, spune fostul ministru al Justiției.

Ea mai spune că a reușit să îi împiedice „jocul mârșav” și că speră că Lia Savonea „va avea decența să demisioneze” din CSM.

Ana Birchall s-a aflat în conflict deschis cu președintele CSM, Lia Savonea, în special pe tema Secției speciale, după ce Savonea a încercat de opt ori, fără succes, să o numească pe Adina Florea la șefia secției.

În 8 octombrie, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea a anunțat sesizarea CCR în cazul ministrului Justiției. Ea a făcut acest anunț după ce convocase pentru a șaptea oară o ședință de plen în încercarea de numire a procurorului Adina Florea la conducerea Secției de anchetare a magistraților, fără însă să existe cvorum ca urmare a absenței procurorilor. Întrebată despre sesizarea către CCR, Ana Birchall spunea că va reacționa „legal și constituțional”.

În 16 octombrie, Lia Savonea a transmis Curții Constituționale cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre ministrul Justiţiei, Ana Birchall, respectiv Ministerul Justiţiei, şi autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ana Birchall era acuzată de:

  • 1. Ingerință gravă în activitatea de urmărire penală desfășurată de procurori
  • 2. Acte de subminare a independenței justiției din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepția că problemele justiției din România nu sunt gestionate de organismele constituționale abilitate ci de anumiți factori externi
  • 3. Acțiuni repetate de decredibilizare și blocare a activității Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate de rang constituțional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.

La punctul 1, ministrului Justiției i se imputa că în ancheta penală din cazul Caracal a comunicat familiei unei victime informații referitoare la conţinutul unor probe administrate în acest dosar. Mai exact, Lia Savonea îi reproșează Anei Birchall că în 2 august a contactat telefonic familia Alexandrei Măceşanu, comunicându-i că rezultatele testelor genetice atestă că rămaşiţele şi cenuşa găsite în casa lui Gheorghe Dincă indică ADN-ul tinerei.

La punctul 2, Lia Savonea invoca conferința de presă din 5 septembrie de la București în care ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a declarat că procurorul general american, William Barr, a invitat-o pe Birchall la Washington să continue să lucreze alături de el și de echipa lui, în mod direct, pentru o foaie de parcurs (roadmap) privind statul de drept în România.

La cel de al treilea punct – „acțiuni repetate de decredibilizare și blocare a activității Consiliului Superior al Magistraturii” -, Ana Birchall era acuzată că a respins „fără o justificare rezonabilă” sau nu a analizat sesizările CSM privind necesitatea inițierii sau modificării unor acte normative. Lia Savonea îi impută Anei Birchall și „totala neimplicare în contextul promovării unor acte normative de natură a afecta stabilitatea financiară a magistraţilor, cu efecte asupra independenţei acestora”. Secția specială – temă care a declanșat disputa Savonea-Birchall – este invocată de șefa CSM și în sesizarea către CCR, Lia Savonea menționând criticile Anei Birchall și acuzând-o pe aceasta de susțineri false.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend