Liderii coaliției PSD-PNL se vor întâlni, în acest weekend, pentru a tranșa situația la Primăria Capitalei. Este foarte posibil să fie retras sau să fie forțat să se retragă Cătălin Cîrstoiu, iar de aici încolo jocurile și negocierile intră pe mai multe scenarii.

Conform surselor noastre, un prim scenariu este cel în care va fi retras Cătălin Cîrstoiu, iar în locul acestuia ar putea intra Robert Negoiță (primarul Sectorului 3 sau Daniel Băluță (primarul Sectorului 4).

Favorit ar fi Robert Negoiță, cel care ar sta mai bine în sondaje. La Daniel Băluță există o condiție: acesta nu vrea să fie contracandidatul lui Cristian Popescu Piedone, asta pentru că cei doi au o relație foarte bună.

Retragerea lui Piedone

Un al doilea scenariu este cel în care va fi retras Cătălin Cîrstoiu și se va negocia inclusiv o retragere a lui Cristian Popescu Piedone. Este un scenariu care depinde de mulți factori, inclusiv de voința lui Cristian Popescu Piedone.

În acest scenariu, PSD-PNL ar urma să-l susțină pe Robert Negoiță sau pe Daniel Băluță. Primarul Sectorului 4 nu s-ar băga în cursă decât dacă partidul i-ar cere asta în mod expres, în timp ce Robert Negoiță ar fi mai tentat de o candidatură la Capitală.

Susținere din umbră pentru Piedone

Ultimul scenariu discutat este unul cu adevărat șoc. PSD și PNL ar urma să-l retragă pe Cîrstoiu și ulterior cele două partide nu-și vor pune un alt candidat. În schimb vor da libertate electoratului și activului de partid să ”aleagă cu inima”.

Din umbră, PSD ar urma să-l susțină, de fapt, pe Cristian Popescu Piedone, iar liberalii l-ar putea susține pe Nicușor Dan.

***Toate aceste scenarii sunt pe masă și vor fi discutate în weekend de către liderii PSD și PNL. Orice negociere pentru Primăria Capitalei va include și o renegociere la sectoarele din București, acolo unde situația ar putea deveni instabilă din punct de vedere politic.

Apetența pentru specialitățile grele în medicină, foarte căutate anterior, a scăzut. Absolvenții caută alte tipuri de specialități acum, spune Rafila: „Avem totuși o responsabilitate în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de sănătate în România”.

Rafila a spus, joi, la Forumul Național de Neurologie, că strategia națională pentru bolile cerebrovasculare mai are nevoie de adaptări la „partea administrativă”, dar într-un interval de timp nu foarte lung, până la jumătatea acestui an, strategia va fi aprobată de Guvern și implementată.

Ministrul a menționat că vine de la o importantă reuniune în SUA la care a discutat și despre centrele unde se fac trombectomii. Unul dintre furnizorii de echipamente l-a întrebat de ce numărul de centre crește atât de lent în România.

Rafila i-a răspuns că echipamentele din centrele unde se fac trombectomii trebuie operate de oameni calificați.

„Ceea ce am reușit să facem cu Societatea Română de Neurologie, cu Societatea de Cardiologie și cu colegii din alte specialități este să putem să dezvoltăm această competență, acest atestat, care e serios, de un an de zile, care permite medicilor din mai multe specialități, nu doar radiologilor intervenţionişti, să acceadă. O primă estimare este că vom avea 25 de noi specialiști”, declară ministrul.

În plus, a precizat Rafila, există o problemă în privința atragerii oamenilor din diversele specialități ca să își dorească să obțină acest atestat, care „înseamnă mult efort”.

„Avem o problemă legată de pregătirea lor, de atragerea lor. Sigur că putem să punem la punct un mecanism financiar, dar aici mai e o problemă care ține foarte mult de societățile profesionale: să încercăm să avem discuții care să motiveze profesional medicii încă din partea de rezidențiat, ca să putem să îi atragem să facă acest lucru. Sigur vă apetența pentru specialitățile grele, care înainte era erau foarte mult disputate, de chirurgie generală, chirurgie toracică, ortopedie, terapie intensivă, care erau foarte căutate, în momentul de față a scăzut. Absolvenții caută alte tipuri de specialități și aici avem de lucru. Avem totuși o responsabilitate în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de sănătate în România într-un mod care să răspundă așteptărilor, respectiv o repartiție teritorială echilibrată și până la urmă un acces mai bun al pacienților la servicii medicale”, a conchis ministrul.