Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Constantin Nicolescu, trimis in judecată de DNA pentru o frauda de 1,2 milioane euro. Alaturi de el figureaza si Ionel Didea – VEZI DOCUMENTUL DNA

Publicat

in

Ca preşedinte de Consiliu Judeţean, Constantin Nicolescu are un venit anual de peste 50.000 de lei, la care se adaugă pensia, de aproape 35.000 de lei în fiecare an

 

Procurorii au instituit si sechestru pe averea presedintelui CJ si a altor 11 persoane.

In cursul zilei de astazi, procurorii DNA Piteşti au dispus trimiterea în judecată a lui Constantin Nicolescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, într-un nou dosar, alături de alţi angajaţi ai instituţiei.

Potrivit unui comunicat al DNA, Constantin Nicolescu este acuzat de infracţiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea.

Nicolescu mai este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită, fals intelectual în formă continuată.

 

Dosar întocmit pe numele lui Nicolescu vizează reabilitarea podului de la Căteasca,  care face legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi DN 7, care ar fi fost avariat de inundații în 2005. Podul, însă, era deja avariat când s-au produs inundațiile, iar Nicolescu și primarul localității Căteasca, Corneliu Oprescu, au semnat cererea de finanțare pe baza unor acte false. Astfel, CJ Argeș a încasat nelegal fonduri nerambursabile de 1,25 milioane de euro. Lucrarea a fost încredințată firmei Zeus SA, care aparține omului de afaceri Grigore Dobre, trimis în judecată în dosarul în care Nicolescu a fost deferit justiţiei în 18 mai 2012 pentru fraudarea unor fonduri PHARE. Mai mult, oferta firmei Zeus era cea mai mare, cu 3,8 milioane de lei mai mare față de o altă firmă care a câștigat în prima fază licitația, dar care a fost declasată ulterior. Procurorii spun lucrurile au mers mai departe şi că, după finalizarea lucrărilor, soluţia tehnică aprobată prin proiect pentru podul de la Căteasca ar fi fost modificată de firma Zeus SA, astfel încât costurile s-au majorat cu aproape cinci milioane de lei. Suma suplimentară a fost achitată de CJ Argeş.

„În cursul anului 2009, Nicolescu Constantin a primit cu titlu de mită de la Dobre Grigore, acţionar majoritar şi administrator al SC ZEUS S.A., un spaţiu comercial situat în municipiul Piteşti, în suprafaţă de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei. Pentru a disimula infracţiunea de corupţie, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare”, spun achetatorii.

În dosar au mai fost învinuite 11 persoane – cinci dintre ele angajate ale CJ, printre care și soția patronului de la Zeus, Cristina Dobre. Firma Zeus SA apare și în primul dosar în care a fost trimis în judecată Nicolescu pentru fraudarea de fonduri europene alocate prin programul PHARE. Nicolescu este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ din Câmpulung, Budeasa și Curtea de Argeș, care ar fi fost afectate de inundațiile din mai și iulie 2005, tot în baza unor acte false. Contractele au fost derulate în intervalul 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente, atât pentru lucrări executate cât și pentru lucrări neexecutate.

Iata, integral, comunicatul DNA

7 februarie 2013
Nr. 93/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

NICOLESCU CONSTANTIN, președinte al Consiliului Județean Argeș, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată; luare de mită; fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu infracțiunea de luare de mită; fals intelectual în formă continuată;

DOBRE GRIGORE, asociat și administrator la SC ZEUS S.A. Pitești, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, dare de mită; fals în înscrisuri sub semnătură privată; fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

DIDEA IONEL, notar public în cadrul Biroului Notarului Public „DIDEA IONEL” din municipiul Pitești (la data săvârșirii faptelor), în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de fals intelectual;

MERCEA CODRUȚA-LAVINIA, consilier superior, în cadrul Consiliului Județean Argeș – Direcția Tehnică și de Dezvoltare (la data săvârșirii faptelor) în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; fals intelectual și uz de fals;

NICOARĂ MIHAIL-GABRIEL, consilier superior în cadrul Consiliului Județean Argeș – Direcția Tehnică și de Dezvoltare, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată;fals intelectual și uz de fals;

PINTILIE IULIANA MIOARA, subinginer în cadrul Regiei Autonome Județene de Drumuri Argeș, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată;

BOCIOACĂ SABINA-ELENA, inspector superior în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Financiar, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

FLORESCU AURELIA-MIRELA, consilier juridic în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Achiziții Licitații, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

DOBRE CRISTINA, consilier superior în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Achiziții Licitații, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

STANCU OLGA, economist în cadrul Consiliului Județean Argeș – Serviciul Unitate de Implementare Proiect Management Integrat al Deșeurilor Solide, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

PLETOIU ECATERINA, asociat, administrator și director la SC PROIECT INFRA 2005 SRL Pitești, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârșit în legătură directă cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii martie 2009, Consiliul Județean Argeș, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziție publică prin licitație deschisă ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundații. În concret, era vorba de reconstrucția a două poduri amplasate pe drumuri județene, în localitățile Căteasca, respectiv Ciomăgești.
Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanțat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie – mai și iulie – august 2005.
Pentru a accesa banii europeni, funcționari din cadrul CJ Argeș au atestat în cererea de finanțare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundații, deși unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, așadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv.
Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu Constantin, în calitate de președinte al Consiliului Județean Argeș și reprezentant al acestei autorități contractante, cunoscând faptul că în conținutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conținutul acestuia s-a menționat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităților naturale din perioada aprilie – august 2005 și ca urmare, a fost închis circulației, deși infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundațiilor podul era închis circulației. Înscrisul astfel falsificat a fost folosit și prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale) și la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud – Muntenia. Ca urmare, a fost ăncheiat contractul de finanțare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăți din Programul PHARE în valoare de 984.164,38 euro, echivalentul sumei de 4.408.269,11 lei, fonduri obținute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale.
În cursul anului 2009, în urma licitației organizate de Consiliul Județean Argeș, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societății comerciale ZEUS S.A., în condițiile în care inițial, câștigătoare a licitației fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Constantin Nicolescu. Societatea înlăturată se prezentase cu o ofertă financiară mai bună, respectiv cu 4.497.947,48 lei mai mică, sumă ce reprezintă prejudiciu în dauna CJ Argeș.
Lucrările de construcție au fost executate de către SC ZEUS S.A. și SC DRACONES CONSTRUCT GRUP SRL Pitești, cea din urmă având ca asociat un afin al președintelui Consiliului Județean Argeș, respectiv ginerele acestuia. Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcția lucrării era SC SETRO METAL GROUP SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea, de o rudă apropiată a președintelui Consiliului Județean Argeș.
Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziție complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, Consiliul Județean Argeș a atribuit aceleiași firme, SC ZEUS S.A, un contract în valoare de 4.973.065,75 lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la același pod care, în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010.
În cursul anului 2009, Nicolescu Constantin a primit cu titlu de mită de la Dobre Grigore, acționar majoritar și administrator al SC ZEUS S.A., un spațiu comercial situat în municipiul Pitești, în suprafață de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei. Pentru a disimula infracțiunea de corupție, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. Atât în cursul procedurii de licitație publică, dar și în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri (dispoziții de șantier, referate de necesitate, procese verbale etc).

Prin activitățile descrise s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de 984.164,38 euro (echivalentul în lei a sumei de 4.408.269,18 lei), în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale (fostul Minister al Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor), reprezentând fonduri europene obținute pe nedrept prin prezentare de documente false și un prejudiciu de 9.471.013,23 lei în dauna autorității contractante – Consiliul Județean Argeș, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea S.C. ZEUS S.A. Pitești.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului penal pe bunurile mobile/imobile aparținând inculpaților Nicolescu Constantin, Oprescu Corneliu, Mercea Codruța Lavinia, Nicoară Mihail Gabriel, Pintilie Iuliana Mioara, Bocioacă Sabina Elena, Florescu Aurelia Mirela, Dobre Cristina, Stancu Olga și Dobre Grigore, până la concurența sumelor reprezentând prejudiciul, raportat la infracțiunile de prejudiciu reținute în sarcina fiecăruia dintre inculpați sau la obiectul infracțiunii de corupție dat ori dobândit.
Totodată, s-a dispus instituirea sechestrului penal, pe bunul imobil în valoare totală de 447.000 lei (bun primit cu titlu de mită de către Nicolescu Constantin de la Dobre Grigore, în mod disimulat).

Față de Oprescu Corneliu, primar (la data săvârșirii faptelor) al comunei Căteasca, județul Argeș, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunile de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual, care îi fuseseră reținute în sarcină, întrucât a reieșit că acestor fapte le lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective, respectiv intenția directă.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel București, instanță desemnată de ICCJ să judece prezenta cauză, în primă instanță.

Precizăm că Nicolescu Constantin și Dobre Grigore au mai fost trimiși în judecată de către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești în alt dosar, tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate sau în legătură directă cu acestea, prevăzute de Legea nr. 78/2000 (comunicat nr. 337/VIII/3 din 18 mai 2011)

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

ATENȚIE, CIRC ELECTORAL ! 96,6% din pensiile speciale NU au fost eliminate – Populismul din Parlament, efecte incredibile

Publicat

in

De

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți, în calitate de for decizional, cu 247 de voturi ‘pentru’ si 21 de abtineri, proiectul de lege de eliminare a pensiilor speciale pentru mai multe categorii de bugetari.

Actul normativ desființează astfel pensiile speciale primite de parlamentari, magistrați, diplomați și foști șefi ai statului, printre alții. NU s-au eliminat pensiile primite în baza contribuțiilor bugetarilor la sistemul de asigurări, ci s-au eliminat doar sumele plătite suplimentar acestor categorii de bugetari, din bugetul de stat, pensii pentru care nu au contribuit în decursul activității.

Sunt două mari probleme:

1. Parlamentul nu s-a atins de pensiile militarilor, polițistilor și personalului din zona de siguranță națională.

2. Sunt șanse foarte mari ca pensiile speciale ale magistraților să nu poată fi desființate pentru că există o decizie CCR din 2010 care spune că acest lucru este neconstituțional.

3. Legea mai trebuie așadar să treacă de filtrul CCR, trebuie apoi promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial ca să înceapă să producă efecte.

Cu alte cuvinte, aproape 97% din pensiile speciale vor rămâne în vigoare.

Ca variante alternative, partidele au venit cu următoarele soluții care au fost ignorate la vot:

  • USR a propus plafonarea pensiilor speciale ale magistraților
  • UDMR a propus plafonarea tuturor pensiilor speciale la nivelul indemnizatiei Președintelui Romaniei, inclusiv prin impozitare
  • Pro România a propus impozitarea pensiilor mari

Deputatul UDMR Szabo Odon a transmis STIRIPESURSE.RO calculul realizat de formatiunea maghiara pe impactul legii votate in Parlament. Datele sunt pe anul 2020 si cifrele sunt preluate din legea bugetului de stat si din legea bugetului asigurarilor sociale.

Pensiile speciale eliminate in Parlament, prezentata ca un mare act de dreptate si reparatie de catre PSD si PNL, reprezinta o parte infima din suma platita de statul roman unor bugetari iesiti la pensie si care nu au contribuit pentru acei bani.

Corpul diplomatic si consular: 0,34% din pensiile speciale

  • 839 de beneficiari
  • Pensia medie lunară: 5.764 de lei / Din care 2.797 de lei reprezinta partea de contributivitate, iar bugetul de stat contribuie suplimentar cu 3.308 lei

Functionari publici parlamentari: 0,27%

  • 792 de beneficiari
  • Pensia medie lunară: 4.792 de lei / Din care 2.817 de lei reprezinta partea de contributivitate, iar bugetul de stat contribuie suplimentar cu 2.741 de lei

Magistrati (judecatori si procurori): 8,48%

  • 3.929 de beneficiari
  • Pensia medie lunară: 18.771 de lei / Din care 3.176 de lei reprezinta partea de contributivitate, iar bugetul de stat contribuie suplimentar cu 17.483 de lei

Personalul auxiliar din instantele judecatoresti si parchete: 0,6%

  • 1.793 de beneficiari
  • Pensia medie lunară: 4.622 de lei / Din care 2.142 de lei reprezinta partea de contributivitate, iar bugetul de stat contribuie suplimentar cu 2.701 lei

Curtea de Conturi: 0,31%

  • 607 beneficiari
  • Pensia medie lunară: 8.127 de lei / Din care 4.010 lei reprezinta partea de contributivitate, iar bugetul de stat contribuie suplimentar cu 4.170 de lei

Foștii Președinți ai României: 0.01%

Foști deputați: 0,34%

Foști senatori: 0,15%

Personal aeronautic civil navigant: 1,38%

  • 1.436 de beneficiari
  • Pensia medie lunară: 11.351 de lei / Din care 3.790 de lei reprezinta partea de contributivitate, iar bugetul de stat contribuie suplimentar cu 7.773 lei

Sistemul de apărare și siguranță națională: 88,12%, dintre care MApN – 39%, MAI – 42.07%, SRI – 7.05%.

——————————————————————————–

LISTA PENSIILOR SPECIALE VOTATE PENTRU ELIMINARE IN PARLAMENT:

  • Parlamentari (indemnizație limită vârstă)
  • Judecătorii, procurorii (pensie de serviciu)
  • Foștii Președinți ai României
  • Primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene (indemnizație pentru limită de vârstă)
  • Judecătorii CCR (pensie de serviciu)
  • Membrii Curții de Conturi
  • Avocatul Poporului
  • Funcționarii publici parlamentari
  • Corpul diplomatic și consular
  • Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertizare Criminalistice
  • Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Primarii renunță în notariat la pensia specială – CARE E PRIMARUL DIN ARGEȘ CARE NU VREA PENSIE SPECIALĂ

Publicat

in

De

Vesti bune anunță faptul că, și in Argeș, avem primari cu coloana vertebrala ! La doar o zi distanță din momentul în care in Dambovita, Barbu Costin – primarul comunei Crângurile si George Georgescu , primarul comunei Produlesti, au renunțat în fața notarului la privilegiile conferite de art. 210 din O.U.G. nr.57/2019 privind Codul Administrativ, adică la pensia specială, exemplul lor este urmat si in Arges de un primar. Este vorba de primarul comunei Corbi, Virgil Baciu. Acesta a declarat redactorilor nostri ca va renunta si el la pensia speciala, asemeni edililor din Dambovita.” Nici eu nu am nevoie de pensie speciala si voi face demersurile clare pentru a renunta la ea. Daca va fi nevoie si pentru ca oamenii sa fie siguri de asta, voi merge chiar si la notariat !”, a declarat Virgil Baciu, primarul comunei Corbi din jude’ul Argeș

Cu cele două mandate de primar, edilul Virgil Baciu se încadra la o pensie specială maximă prevăzută de lege, însă cu toate acestea primarul de la Corbi renunță la privilegiul legal, dar imoral, demonstrând că este un om vertical și cu o ținută morală deosebită!

Iata dovada ca primari de comune renunta de buna voie la pensia speciala

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend