Free blog counter
spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Cele mai frecvente alergii de toamnă, cauze, simptome şi tratament

Facebook Twitter Google+
Cele mai frecvente alergii de toamnă, cauze, simptome şi tratament

Ar putea cineva să dezvolte diverse simptome alergice doar în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie sau să prezinte odată cu venirea toamnei exacerbări ale unei simptomatologii alergice preexistente ? Categoric, da!

Medicul alergolog Adriana Nicolae explică pentru CSID câteva dintre cauzele majore care ar putea fi implicate în producerea alergiilor de toamnă. Iată care sunt!

1. Polenul buruienilor, în special cel de Ambrozie, sau iarba pârloagelor şi cea de pelinariţă, pelinul negru sau Artemisia vulgaris.

2. Sporii de mucegai, care se găsesc adesea pe frunzele umede din parcuri şi grădini, şi aparţin speciilor Alternaria alternata şi Cladosporium herbarum.

3. Acarienii sau acele vieţuitoare microscopice care se găsesc în praful de casă.

4. Veninul viespilor care devin tot mai prezente acolo unde apar fructele dulci, ca strugurii, prunele, merele sau perele.

Simptomele care anunţă o alergie

Care ar fi simptomatologia sugestivă pentru diversele reacţii alergice care sunt declanşate de contactul cu alergenele respiratorii, adică de inhalarea sau contactul pielii cu grăuncioarele microscopice de polen, sporii minusculi de mucegai sau praful de casă?

  • strănuturi în salve,congestionarea puternică a mucoaselor nazale care se traduce prin înfundarea aproape completă a nasului, secreţii nazale abundente, mâncărimi de nas, dar şi în urechi, în cerul gurii sau faringe.
  • înroşirea ochilor, lăcrimare, mâncărime intensă sau umflături ale pleoapelor.
  • crize de tuse seacă, iritativă, respiraţie dificilă sau şuierătoare,care ajunge până la uscăciunea pielii ,cu mâncărime şi înroşirea ei în diferite zone, în care pot apărea şi  erupţii persistente acoperite de mici vezicule sau cruste
  • insomnie, nervozitate, lipsă de concentrare sau oboseală permanentă.

Toate aceste semne şi simptome sugerează prezenţa unei rinoconjunctivite alergice, care se asociază cu astmul alergic, dar şi cu exacerbări ale dermatitei atopice sau cu diverse erupţii cutanate alergice datorate concentraţiei foarte mari de polen din atmosferă.

Multe persoane care au alergii declanşate de polenurile de buruieni au adesea şi simptome atunci când mănâncă anumite alimente. Bananele, dovleceii, ceaiul de muşeţel, ţelina, seminţele de floarea-soarelui, feniculul, chimionul, castraveţii sau pepenii le pot provoca simptome ciudate de genul furnicăturilor şi mâncărimilor, care pot apărea la la nivelul faringelui sau al gurii, edeme de buze sau limbă, arareori înşoţite de răguşeală sau dificultate la înghiţire.

Acestea sunt cunoscute sub denumirea de sindrom de alergie orală sau alergie încrucişată între polenuri –legume-fructe-condimente.

Cât contează predispoziţia genetică?

Este mai mult decât evident faptul că toate aceste manifestări alergice vor conduce inevitabil la o profundă afectare a calităţii vieţii celui care le-a dezvoltat. De aici vine şi preocuparea firească pentru persoanele care se încadrează de la început într-o categorie mai predispusă spre diverse tipuri de alergii. Pentru o problemă atât de complexă va exista un răspuns pe măsură.

Dacă ai în familie un istoric de boli alergice, probabilitatea ca şi tu să dezvolţi o formă oarecare a acestora este foarte mare.

Exprimarea unei predispoziţii genetice se face însă şi în funcţie de factorii de mediu (poluare, modificările de climă), alimentaţie, tratamente cu antibiotice administrate abuziv, dar şi datorită modificărilor apărute în compoziţia microbiomului pielii, mucoaselor respiratorii sau a florei intestinale.

,,Când discutăm însă despre reacţiile alergice la veninul de albine sau viespi, acestea se pot produce şi fără să existe o anumită predispoziţie genetică şi pot avea manifestări polimorfe, de la edeme la locul înţepăturii, cu înroşirea şi inflamaţia zonei, până la erupţii urticariene, dificultăţi de înghiţire sau respiraţie, crampe abdominale cu vărsături şi scaune diareice, puls diminuat, ameţeli şi pierderea conştiinţei.

Cu alte cuvinte paleta manifestărilor care pot apărea este foarte largă, de la reacţii locale uşoare sau extinse, până la reacţii sistemice moderate sau şoc anafilactic”, adaugă specialistul.

Diagnosticarea corectă a acestor reacţii este făcută de specialistul alergolog cu ajutorul testărilor cutanate, fie prick, prin înţepătură, fie patch, epicutanate sau cu plasturi. De multe ori, el poate apela şi la determinări din sânge ale anticorpilor caracteristici reacţiilor alergice, adică IgE-urile specifice unor alergene sau unor molecule provenite din diversele surse alergenice.

Când se indică acest gen de testări speciale de alergologie moleculară se urmăreşte, de cele mai multe ori, stabilirea unui diagnostic alergologic de mare precizie.

Tratamentul alergiilor de toamnă

Opţiunile de tratament pentru persoanele care suferă de diverse alergii în lunile de toamnă sunt personalizate în funcţie de tipul acestora, ca şi de prezenţa lor în diverse combinaţii.

O variantă de medicaţie aleasă este una strict simptomatică, compusă din preparate antihistaminice, sprayuri decongestive, antialergice sau antiinflamatoare nazale, picături pentru ochi, diverse inhalatoare ca medicaţie de criză şi medicaţie antiinflamatoare pentru obstrucţia bronşică din astmul alergic şi emoliente, dar şi creme cortizonice pentru controlul simptomatologiei  cutanate.

Una dintre cele mai bune opţiuni de tratament care poate aduce un beneficiu real prin influenţarea pe termen lung a evoluţiei alergiilor dezvoltate este vaccinarea cu extracte alergenice sau imunoterapia alergen specifică.

Alegerea acestei variante este influenţată de necesarul foarte mare de medicaţie simptomatică, dar şi de încercările disperate de a evita contactul cu alergenele în cauză, adică aplicarea acelor reguli de profilaxie.

Se ştie, de altfel, că acest lucru nu ar putea să fie fezabil pentru foarte mulţi, întrucât pur şi simplu nu se pot evita factorii declanşatori ai reacţiilor alergice, mai ales când se aduce în discuţie polenul extrem de agresiv al buruienilor care înfloresc în această perioadă a anului.

,,De departe, vedeta sezonului este Ambrozia.  Alergiile declanşate de polenul acesteia au atins cote îngrijorătoare care impun urgent aplicarea unor reguli stricte legate de stârpirea ei şi declararea ei ca plantă de carantină.

Şi reacţiile alergice la înţepături de insecte sunt destul de greu de evitat .De aceea, o persoană care a trăit o astfel de experienţă va purta în permanenţă cu ea o trusă de urgenţă, care, în afara medicaţiei antialergice, cortizonice sau a unui inhalator pentru criza de astm, va conţine obligatoriu şi un autoinjector cu adrenalină, singura medicaţie salvatoare de viaţă”, precizează alergologul Adriana Nicolae pentru CSID.

După cum puteţi vedea, evaluarea simptomelor alergiei şi a factorilor declanşatori nu este o sarcină uşoară şi, de cele mai multe ori, este mult mai bine să o lăsaţi la latitudinea experţilor.

Astfel, dacă v-aţi confruntat cu simptomele uneia dintre alergiile de toamnă, este corect să cereţi cât mai repede ajutorul unui alergolog.

Facebook Twitter Google+

Redactor colaborator

Facebook Comments

Mai poti citi si....