Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cel mai mare automobil-club din Germania „nu mai este împotriva” adoptării unei limite de viteză pe autostrăzi

Publicat

in

Este de multă vreme una din cele mai aprinse dezbateri din Germania și care împarte țara practic în două. Iar acum limita generală de viteză pe faimoasele Autobahn ale țării a revenit în centrul atenției după ce ADAC (Allgemeine Deutscher Automobil-Club) și-a reformulat poziția.

De decenii, ADAC a respins cererile pentru introducerea unei limite de viteză pe autostrăzi, care sunt faimoase tocmai pentru că au zone fără nicio restricție de viteză. Dar acum, automobil-clubul „nu mai este fundamental împotriva” ideii de a se introduce o limită generală de viteză, a declarat pentru DPA vicepreședintele pentru trafic Gerhard Hildebrand: „Discuția privind introducerea unei limite este purtată emoțional și polarizează membrii. De aceea, ADAC nu se mai angajează să ia o poziție”.

Hildebrand a cerut efectuarea unui studiu comprehensiv al efectelor introducerii unei limite de viteză pe Autobahn. „Aceasta ar oferi o bază solidă pentru o decizie (privind poziția)”.

De ce atâtea controverse? Germania este o țară a mașinilor și a șofatului – iar această pasiune, spun unii, este reflectată de libertatea de a conduce liber pe porțiuni de autostrăzi. Într-un sondaj efectuat de The Local în mai, 70% dintre cititori au respins ideea impunerii unei limite de viteză pe autostradă.

Dar mulți oameni argumentează că o limită, de obicei văzută la 130 km/h, ar face drmurile mai sigure și ar reduce emisiile de carbon. Verzii au și înaintat o moțiune pe acest subiect în Bundestag. Dar o majoritate parlamentară a respins-o.

Există, totuși, unele restricții de viteză. Dar acestea lipsesc de pe 70% din totalul autostrăzilor din Germania. Conform Institutului Federal de Cercetare pentru Autostrăzi, există restricții permanente sau temporare pe 20,8% din autostrăzi. Cele mai întâlnite sunt de 120 km/h (7,8% din rețea) și 100 km/h (5,6%). Pe lângă acestea sunt afișaje variabile pentru controlul traficului. Și de 40 de ani este în vigoare o recomandare pentru o viteză maximă de 130 km/h.

Germania este singura țară din Europa fără o limită oficială de viteză pe autostrăzi. În Austria, Danemarca, Olanda, Franța și Republica Cehă este o limită de 130 km/h, iar în Belgia și Elveția de 120 km/h. (The Local, Germania)

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend