Conecteaza-te cu noi

Stiti cum se face ?

AVOCATUL RĂSPUNDE ! Se poate ataca testamentul prin care se lasă averea altora, nu copiilor sau nepoţilor ?

Publicat

in

„Mama mea a decedat in 2004, iar bunica mea ( mama mamei mele) a decedat in 2006, Am vrut sa fac succesiunea dupa bunica mea dar…. Bunica mea a lasat un testament prin care in loc sa imi lase averea ei mie caci sunt fiul fiicei sale) a lasat averea copiilor fratelui ei , adica verilor mamei mele, deci nepotilor ei de frate cum ar veni. Eu ce pot face in aceasta situatie, pot ataca testamentul bunicii mele moarte? Si pot sa-i dau in judecata pe verii mamei mele care au facut succesiunea dupa bunica mea?”, intreba un cititor.
Intrucat problama sa este des intalnita, raspunsul avocatului este unul cat se poate de clar si valabil si pentru alte situatii similare. Iata raspunsul avocatului specializat:
„Bunica („în mod normal” – ca să vă citez) putea/avea dreptul să lase testament în favoarea oricui ar fi voit ea. Ceea ce a și făcut. Nu era obligată să lase tastament în favoarea dvs. Nimeni nu este obligat să lase testament în favoarea cuiva (indiferent cine ar fi acesta și indiferent de motiv). La rândul său, moștenitorul rezervatar (dvs. în speță) are dreptul (nu obligația!) să solicite reducțiunea – dacă testamentul îi încalcă rezerva succesorală. Legea stabilește împerativ numai dreptul la rezervă, nu și obligația exercitării acestui drept.
Mai exact, rezervatarul are două posibilități:
1- să respecte actul de ultimă voință (testamentul – așa cum este el)
2 – să solicite reducțiunea liberalităților excesive (în speță a acelora ce formează obiectul testamentului lăsat verilor mamei dvs.)
Acțiunea în reducțiune este însă prescriptibilă.
Prin urmare, la întrebarea dvs. astfel cum a fost formulată („pot să-i dau în judecată pe verii mamei”) răspunsul este: puteți!
Întrebarea ar fi dacă – în condițiile expuse (= cca 12 ani trecuți de la data decesului) – se mai poate obține ceva. (având în vedere termenul de prescriție de 3 ani)”

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

STITI CUM SE FACE ? Nu am fost declarată ca moștenitor la succesiunea după mama. Ce e de făcut în această situație?

Publicat

in

„Mama mea a decedat acum 2 ani, are un copil din prima căsătorie si, ulterior, s-a recăsătorit si mai are 2 copii care sunt majori.Au fost la notar si au facut succesiunea, a aparut actul de moștenitori dar eu nu sînt trecuta pe acel act. Ce este de facut,s-au dat declarații precum ca numai are niciun copil”, intreabă o cititoare a ziarului nostru.
Ca de obicei, am consultat un avocat iar raspunsul acestuia este următorul, in aceasta speta:

„Procedura unei sucesiuni, functie de marimea si intinderea acesteia, este foarte complexa si poate contine acte oficiale eliberate de catre autoritati privind cine si in ce proportii sunt beneficiarii unei sucesiuni, succesorii de drept, actionarii la o parte din succesiune, etc. In general la sucesiunile simple primarii prin actele care le elibereaza, certificat fiscal, certificatul de deces (anexa fosta 1, actual anexa 24) anexa care cuprinde bunurile si succesorii, inlesnesc furtul sucesiunilor, nu in toate cazurile. In actele primariei figureaza in general proprietarii si copiii sau parintii care locuiesc pe aceaste proprietati. In cazul dumneavoastra, daca s-a interbenit la primarie ca in Anexa 24 sa figureze numai un anumit succesor, dar in registrul agricol sau evidenta proprietatilor apar si ceilalti succesori, in calitate de fica, fiu sau parinti, persoana juridica numita primaria, prin primar, este vinovata ! Notarul are obligatia, cel putin morala, sa verifice anumite acte oficiale, atat la primaria cat si la Camera Notarilor privind succesorii … cel putin la Camera Notarilor daca nu apare deschisa procedura de sucesiune de catre un tert. Pot sa va redau un caz concret de fals, uz de fals, etc. cu dovezi, inscrisuri, etc. Un notar a fost dus acasa la un parinte de catre doi succesori (doua surori) parinte care a avut o comotie cerebrala (comotie care ia afectat considerabil actele si elemetele de vointa proprie) si ia fost pus degetul pe un act notarial cu metinuea ca acesta nu stia carte, in conditiile cand notarul stia de la cea de-a treia fica, prin acte, ca tatal ei tinea evidenta contabila a unei macelarii. Prin acel act notarial cu implicati … primarie si in instante, a fost eliminata de catre cele doua surori cea de a treia sora. Asadar, in cazul dumneavoastra, va adresați instanței pentru anularea certificatului de moștenitor. Si eventual împotriva moștenitorilor și martorilor, puteti depune plângere penală pentru fals în declarații.”

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Soțul vinovat la divorț poate fi obligat să-l despăgubească pe celălalt pentru desfacerea căsătoriei

Publicat

in

De

În cazul divorțurilor produse din vina exclusivă a unuia dintre soți, celălalt îi poate pretinde despăgubiri pentru prejudiciul provocat de desfacerea căsătoriei, potrivit legii civile de la noi. În funcție de prejudiciul concret, material și/sau moral, despăgubirile pot urca și la câteva zeci de mii de lei. Aceste despăgubiri se acordă doar când căsătoria se desface din culpa exclusivă a unuia dintre soți, nu din culpa comună a celor doi. Un exemplu recent în acest sens îl prezintă avocatul Adrian Cuculis, unde reclamantul din procesul de divorț a fost obligat de instanță să achite celui de care divorțează 3.000 de euro drept daune morale. O sumă ceva mai mare a fost acordată în decizia menționată ceva mai sus, a Tribunalului Iași, unde daunele au fost de 35.000 de lei. Pentru ce, mai exact? Divorțul avea la bază un clasic adulter, dar peste care soțul care a avut relații extraconjugale a mai presărat și alte fapte care au dus, cu toatele, la stigmatizarea celuilalt și chiar la un prejudiciu de imagine.
Despăgubirea aceasta pentru prejudiciul cauzat de desfacerea căsătoriei nu are nicio legătură nici cu obligația de întreținere. Prejudiciul poate la fel de bine să fie unul material sau unul moral (suferința cauzată).
Conform Codului civil, soții pot să divorțeze în următoarele cazuri:

  1. prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;
  2. atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
  3. la cererea unui din soți, după o separare în fapt care a durat cel puțin doi ani;
  4. la cererea aceluia dintre soți a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

În România, căsătoria se poate desface în trei locuri: la primărie, la notar sau în instanță. Dintre cele trei modalități de divorț prevăzute de legislația noastră, divorțul la primărie este cel mai simplu. Asta, firește, dacă vorbim de un divorț amiabil. La extrema cealaltă, în cazul în care nu există înțelegere și, cel mai adesea, nici cu privire la autoritatea părintească, atunci când există copii, divorțul nu se poate face decât la instanță.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

SUSȚINE PRESA LIBERĂ

Dacă ești mulțumit de activitatea noastră și crezi că facem o presă liberă, ne poți sprijini să contiumăm în slujba ta, fără a fi nevoiți să încheiem contracte cu statul. Pentru fiecare donație, îți publicăm pe site si print 3 anunturi la loc vizibil.

Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend