Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Avocatul Poporului îi cere lui Andronescu să schimbe regulile de admitere la facultate – Care sunt motivele acestui demers

Publicat

in

Avocatul Poporului i-a cerut oficial ministrului Educației să modifice regulile de admitere la facultate, la master și la doctorat. Metodologia de admitere la studiile universitare, aprobată prin ordin de ministru, “creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice”, spune instituția condusă de Renate Weber într-o adresă trimisă pe 16 iulie Ecaterinei Andronescu. Concret, metodologia Ministerului Educației le lasă universităților libertatea să introducă examen de limbă pentru candidații aparținând minorităților naționale, se arată în documentul trimis de Avocatul Poporului la solicitarea Edupedu.ro.

La solicitarea Edupedu.ro, Avocatul Poporului a confirmat că a cerut Ministerului Educației să modifice regulile de admitere la facultate, la master și la doctorat și a pus la dispoziția redacției textul adresei pe care a trimis-o pe 16 iulie 2019 către Ecaterina Andronescu.

În adresă, Avocatul Poporului spune că la Bacalaureat toți absolvenții de liceu susțin proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – inclusiv tinerii aparținând minorităților naționale -, iar după examenul de BAC aceștia primesc certificate care atestă nivelul de competențălingvistică.

Citește și: Mega-eveniment pentru Klaus Iohannis! Când și unde va avea loc

Metodologia stabilită de Ministerul Educației pentru admiterea la studii universitare reglementează faptul că universitățile își stabilesc propria modalitate de certificare a competențelor lingvistice. “Din analizarea metodologiilor mai multor instituții de învățământ superior s-a observat că modalitatea de certificare a competențelor lingvistice se realizează printr-un examen de limbă română, ori echivalarea certificatului de competențe lingvistice, pentru candidații care nu au urmat cursurile unei instituții de învățământ preuniversitar acreditată din România, cu predare în limba română, deși candidatul pune la dispoziția unității de învățământ superior o diplomă de bacalaureat, obținută în conformitate cu aceeași metodologie de examinare și identică din punct de vedere juridic cu cea a candidaților la examenul de admitere care au parcurs studiile liceale într-o unitate de învățământ cu predare în limba română”, arată analiza Avocatului Poporului, trimisă Edupedu.ro.

Întrebată cine a sesizat Avocatul Poporului cu privire la posibila discriminare a candidaților minoritari la facultate, instituția condusă de Renate Weber a răspuns Edupedu.ro că “Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, în data de 10 iulie 2019, ca urmare a analizării legislației specifice, realizată la nivelul Departamentului drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale. Sesizarea din oficiu a fost elaborată în data de 10 iulie 2019 și aprobată în data de 16 iulie 2019, ocazie cu care a fost întocmită și adresa către Ministrul Educației Naționale, doamna Ecaterina Andronescu”.

Cu toate acestea, în adresa trimisă Ecaterinei Andronescu instituția precizează ca sursă a analizei și “examinarea problemelor semnalate de către petenți”.

Astfel, Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, reglementează faptul că persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.“Urmare analizării legislației specifice, realizată la nivelul Domeniului drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale, din cadrul instituției Avocatul Poporului, dar și din examinarea problemelor semnalate de către petenți, referitoare la Metodologia – Cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat, s-a identificat o posibilă formă de discriminare ce vizează modalitatea de certificare a competențelor lingvistice, în cazul candidaților aparținând minorităților naționale, absolvenți ai învățământului liceal în limba maternă, la programele de studii școlarizate în limba română.

În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.

De asemenea, învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile de învățământ cuprind numărul de ore necesar și suficient învățării limbii române.

Nu în ultimul rând, examenul național de bacalaureat constă în susținerea probei A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toți absolvenții de învățământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților naționale, ocazie cu care sunt eliberate certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală.

Prin Metodologia – Cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 6102/2016, este reglementat faptul că instituțiile de învățământ superior prevăd în metodologia proprie de admitere modalitatea de certificare a competențelor lingvistice, în cazul candidaților la programele de studii școlarizate în limba română și care nu prezintă acte de studii, necesare la înscriere, eliberate de instituții de învățământ din România sau din străinătate, cu predare în limba română.

Din analizarea metodologiilor mai multor instituții de învățământ superior s-a observat că modalitatea de certificare a competențelor lingvistice se realizează printr-un examen de limbă română, ori echivalarea certificatului de competențe lingvistice, pentru candidații care nu au urmat cursurile unei instituții de învățământ preuniversitar acreditată din România, cu predare în limba română, deși candidatul pune la dispoziția unității de învățământ superior o diplomă de bacalaureat, obținută în conformitate cu aceeași metodologie de examinare și identică din punct de vedere juridic cu cea a candidaților la examenul de admitere care au parcurs studiile liceale într-o unitate de învățământ cu predare în limba română, eliberată de Ministerul Educației Naționale.

Față de toate aceste împrejurări, apreciem că Metodologia – Cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 6102/2016, conduce la un tratament discriminatoriu față de persoanele aparținând minorităților naționale, obligate în acest mod să susțină o testare suplimentară.

În situația prezentată mai sus opinăm că se regăsesc două elemente care conduc la această situație, mai precis tratarea diferită a unor persoane aflate în situații identice sau comparabile, pe de o parte, și lipsa unei justificări obiective pentru un asemenea tratament, pe de altă parte.

Cuprinzând prevederi generale care permit universităților stabilirea unor metodologii privind certificarea competențelor lingvistice, Ordinul nr. 6102/2016 creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice la admiterea în învățământul superior.

Astfel, actul normativ stabilește un cadru legal care permite instituțiilor de învățământ superior ca, în numele autonomiei universitare, să adopte reglementări ce au ca finalitate încălcarea principiilor care guvernează învățământul superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții în România, astfel cum sunt prevăzute în art. 3 din Legea nr. 1/2011: principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare; precum și principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Ținând seama de prevederile constituționale ale art. 59 alin. (2) care stabilesc obligația autorităților publice de a asigura Avocatului Poporului sprijinul necesar în execitarea atribuțiilor sale, vă adresăm rugămintea ca, în calitatea Dumneavoastră, de emitent al Ordinului nr. 6102/2016, să dispuneți măsurile necesare pentru modificarea actului administrativ normativ, astfel încât să asigure interpretarea unitară a textului de lege, în vederea aplicării de către unitățile de învățământ superior a egalității de tratament în ceea ce privește certificarea competențelor lingvistice pentru admiterea în învățământul superior, între cetățenii români, indiferent de apartenența acestora la o minoritate națională, asigurând în acest fel o interpretare unitară a textului de lege.”

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Șeful Parchetului Anticorupție de la Chișinău, suspendat din funcție: Sunt ca un cine – cunosc multe, dar nu pot vorbi

Publicat

in

De

Procurorul șef al Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Vasile Morari, a fost suspendat luni din funcție, printr-o dispoziție a procurorului general. El spune că a atacat în instanță decizia și nu exclude ca aceasta să aibă legătură cu reluarea urmăririi penale în cazul finanțării externe a PSRM, partidul președintelui Igor Dodon. „Sunt ca un câine. Cunosc multe, dar nu pot vorbi”, a declarat Morari pentru Pro Tv Chișinău.

Viorel Morari a fost suspendat din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, printr-o dispoziție a procurorului general Alexandr Stoianoglo.

El a declarat pentru Pro Tv Chișinău că luni dimineață la Procuratura Anticorupție au venit in jur de 20 de persoane, delegate de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, pentru a evalua activitatea instituției.

“E solicitantă munca la Anticorupție, iată de ce e bine meritat să fiu dat afară din jumătate în jumatate de an”, a comentat el ironic.

Vasile Morari a spus că a atacat în instanță decizia procurorului general de a-l suspenda din funcție, pe care o consideră ilegală, și de a verifica activitatea instituției.

Întrebat dacă suspendarea sa de la conducerea Parchetului Anticorupție ar avea legătura cu reluarea urmaririi penale în cazul finanțării externe a PSRM, el a răspuns: „E greu să vă spun că are. Posibil și asta (..) Nu vă pot chiar spune tot ca să îmi argumentez poziția. Sunt totusi procuror-șef al unei procuraturi specializate. Sunt ca un câine – cunosc multe, dar nu pot vorbi”.

Viorel Morari a demisionat din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție în mai 2019, iar ulterior a fost repus în funcție printr-un ordin al procurorului general interimar Dumitru Robu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

RESTART în justiție: a început cursa pentru eșalonul 2 din DNA, DIICOT și PG. Klaus Iohannis are ultimul cuvânt

Publicat

in

De

Ministerul Justiţiei a început luni selecţia procurorilor pentru funcţiile vacante de conducere în cadrul principalelor parchete. Concurenții care trec interviul trebuie propuși de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, avizați de CSM și ultimul cuvânt îl are Klaus Iohannis, președintele fiind cel care numește procurorii. Sunt vacante posturile de:

  • prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
  • adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
  • procuror șef secție-Secția de urmărire penală și criminalistică al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
  • procuror șef secție-Secția parchetelor militare-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
  • procuror șef secție-Secția de resurse umane și documentare-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
  • adjunct al procurorului șef al DIICOT
  • adjunct al procurorului șef al DNA
  • adjunct al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție
  • procuror șef secție-Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție-Direcția Națională Anticorupție
  • procuror șef secție-Secția de combatere a corupției-Direcția Națională Anticorupție.

Procurorii pot depune cereri de înscriere, până la data de 30 decembrie 2019, ora 24.00, la Direcţia resurse umane a Ministerului Justiţiei din Bucureşti.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se va afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se va publica pe site-ul instituției până la data de 14 ianuarie 2020, ora 24.00.

Procurorii participanţi la selecţie vor susţine un interviu. Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina de internet a acestuia, la data de 03.02.2020.

Propunerile ministrului justiţiei vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii.

Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerile Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţiile de conducere.

Ministerul Justiției a lansat pe 2 decembrie și procedura de selecție a procurorului general al României, dar și cele pentru procurorii-șefi de la DNA și DIICOT, funcțiile fiind ocupate momentan interimar.

Citește și: Raed Arafat amenință că pleacă din România. Fondatorul SMURD: Pentru ce am făcut în țara asta, dacă vor să mă demită, să mă demită onorabil .

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend