spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Atelierul din comuna Ştefan cel Mare unde sunt create adevărate minuni

Facebook Twitter Google+
Atelierul din comuna Ştefan cel Mare unde sunt create adevărate minuni

Undeva, în sud- estul Argeşului, într-o zona mai degrabă catalogată drept ruda săracă a nordului judeţului, s-a născut din dragoste pentru tradiţie şi identitate dar şi din multă solidaritate umană un simbol de românitate.

Vorbim despre comuna Ştefan cel Mare, comună care amestecă într-un mod plin de vituozitate vechiul cu noul, contemporaneitate cu epoca medievală căci este formată, printre altele,  din două sate atât de diferite încât ar părea că nu exită nicio cale de uniune. Pe de o parte este vorba despre satul Ştefan cel Mare al cărui plan, realizat de iginerul Gheorghe Florescu, datează din secolul al XIX-lea, un sat tânăr şi organizat total diferit faţă de satele de câmpie. Deşi poartă numele marelui voievod, nu există nicio legătură între această aşezare şi măcar cu vreun act de vitejie al voievodului.

De partea cealaltă se află  satul Glavacioc, o localitate celebră în special datorită mânăstirii Glavacioc, de numele căreia se leagă două legende celebre şi care  apare în documentele epocii medievale. Cele două sate sunt astfel despărţite de sute de ani de istorie şi tradiţii dar unite astăzi într-un ţel comun – un Muzeu al Satului în slujba căruia s-a pus întreaga comunitate cu scopul de păstra pentru posteritate dovezile de românitate şi tradiţiile care ne asigură continuitatea şi identitatea naţională  într-o lume tot mai disipată şi mai globalizată.

test-si-putinei

Aici, la Ştefan cel Mare, în cadrul micului şi cochetului Muzeu al Satului în care sunt adunate  oale de gătit, lămpi ce aparţin secolului IX, separatoare de seminţe, ţest din care aştepţi să răzbată mirosul pâinii coapte sau putineiul cu care se scoatea untul,  războiae de ţesut şi alte obiecte de manufactură, toate donate de locuitorii comunei, funcţionează un atelier de cusut ii, ţesut scoarţe,  covoare şi macaturi, toate produse manual, din fire şi fibre naturale şi ale căror modele s-au transmis din generaţie în generaţie.

lampa

La reconstrucţia clădirii, până nu demult o casă dezafectată pe punctul de a se prăbuşi, au participat toţi săteni.

macat

De la mic, la mare, de la profesoare şi învăţătoare care şi-au implicat întreaga familie şi până la seniorii comunităţii, toţi au venit să dea o mână de ajutor pentru ceea ce a devenit astăzi atelierul de confecţionat opere de artă, căci asta fac femeile care au adunat în mâinile lor măestria tuturor generaţiilor care au trecut pe aceaste meleaguri şi care sunt gata să predea viitoare generaţii secretul bluzelor care par a reproduce celebrele peisaje ale lui Monet sau  al scoarţelor şi carpetelor  care formau un ansamblu cromatic unitar cu interiorul locuinţelor românilor .

separatoare-seminte-oale

Căci piesele de port popular au jucat un rol extrem de important în viaţa românilor din cele mai vechi timpuri . Până nu demult nu exista casă care să nu deţină un război de ţesut , vârtelniţă sau furcă de tors iar claca organizată în special iarna era cea mai bună metodă de convivialitate şi de întărire a solidarităţii umane. De altfel inginerul de la Petrom, Maria Tudor, parte integrantă a proiectului din comuna Ştefan cel Mare  spunea că  în prezent se vorbeşte despre spirit de echipă fără a se cunoaşte cu adevărătat însemnătatea lui,  în timp ce claca străbunilor nostri reprezenta cel mai puternic exemplu lucru în echipă.

Şi ca să demonstreze că sunt gazde primitoare, oamenii din Ştefan cel Mare si-au primit musafirii cu pâine şi sare  dar şi cu frumuseţea naturală a copiilor lor.

paine-sare1

Cu inima deschisă, ochi sinceri şi dragoste de semeni, frumoşii copii ai comunei Ştefan cel Mare au venit să dea din energia lor tuturor celor prezenţi la inaugurarea atelierielor de înfăptuit minuni şi să arate frumseţea dansului popular românesc, aceste hore magice care strâng în cercul lor energia solară divină şi o împart tuturor celor care se prind în joc.

copii-frumosi

Şi poata dovada cea mai clară că energia solară a dansului şi frumuseţea interioară a oamneilor reprezintă lucrurile cele mai de preţ care s-au adunat în jurul atelierului de cusut ii, vă facem cunoştinţă cu două din cele mai talentate cusătorese. În stanga este Stan Ioana iar în partea dreaptă este Stan Ioana.

stan-ioana-la-patrat

Nu, nu e nicio greşeală. Ambele făuritoare de frumos au acelaşi nume şi sunt noră şi soacră dar nu e vorba despre o soacră poamă acră ci despre una care va dăinui peste vremuri ca fiind făuritoarea de cusătorese de ii. Soacra Stan Ioana vine la atelier deşi ar avea de lucru suficient în propria gospodărie dar îşi doreşte extrem de mult să le arate copiilor care le sunt originile şi să-i înveţe să ducă mai departe arta de a produce porturi populare. Un lucru este cert-tanti Ioana nu suportă să piardă timpul. I se pare că a sta fără să faci nimic este un mare păcat faţă de propria viaţă pe care nu ai voie să o iroseşti.

Atelierul de cusut ii şi Muzeul Satului din Ştefan cel Mare au reuşit să adune comunitatea în jurul unui scop- acela de a duce mai departe identitatea culturală şi naţională a românilor, scop la care a participat şi vicepreşedintele CJ Argeş, Simona Brătulescu, iar financiar au fost sprijniţi de Petrom.

 

 

 

Facebook Twitter Google+

Facebook Comments

Mai poti citi si....