spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Angela Merkel și Emmanuel Macron își recunosc deschis neînțelegerile: avem multe confruntări

Facebook Twitter Google+

Angela Merkel şi Emmanuel Macron afirmă că şi-au asumat divergenţele şi ”confruntările”, cu aproximativ zece zile înaintea unor alegeri europene riscante, relatează AFP.

Citește și: Alegerile europarlamentare, efect de TSUNAMI în Parlament: scenariul optimist/scenariul pesimist pentru fiecare partid/ANALIZĂ

Cancelarul conservator german, care urmează să plece de la putere în 2021, a recunoscut că are ”confruntări” cu preşedintele francez, al patrulea cu care lucrează de când se află la Cancelarie, în 2005, informează News.ro.

”Bineînţeles, avem confruntări”, a declarat ea, apreciind că ”există diferenţe de mentalitate” între ea şi preşedintele francez şi ”diferenţe în înţelegerea rolurilor”, într-un interviu publicat de mai multe cotidiane europene, între care Süddeutsche Zeitung (Germania) şi Le Monde (Franţa).

Însă ea a negat orice deteriorare a relaţiilor.

Întrebat, într-o conferinţă de presă, la Paris, Macron a răspuns că-şi asumă ”confruntarea fecundă” cu partenera sa germană, cu obiecticul de a ”construi un compromis”.

”Este necesar să acceptăm dezacorduri de moment, că nu suntem total de acord cu privire la orice, pentru a construi un compromis cu Germania, pentru a putea avansa”, a subliniat preşedintele francez.

NUMEROASE DEZACORDURI

Divergenţele s-au multiplicat, efectiv, în ultimele luni – de la blocarea vânzării de armament către Arabia Saudită, decisă de Germania dupăasasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, la viitorul Uniunii Europene (UE), trecând prin Brexit şi amânările acordate regatului Unit.

Preşedintele francez a recunoscut, la fârşitul lui aprilie, dezacorduri cu Germania cu privire la un număr de subiecte şi arevendicat necesitatea de a afirma, de asemenea, ”poziţii franceze”.

Însă cancelarul subliniază în acest interviu ”progresele enorme” realizate mulţumită cuplului germano-francez, şi anume în domeniul Apărării.

”Am hotărât să dezvoltăm un avion de luptă şi un tanc împreună (…). Este un semn de încredere, în loc de a conta mai mult unii pe ceilalţi în domeniul politicii apărării”, subliniază Merkel.

Cei doi lideri, care susţin tabere diferite în alegerile europene, au semnat, de asemenea, în ianuarie, Tratatul de la Aachen/Aix-la-Chapelle cu privire la cooperarea şi integrarea franco-germană, la 53 de ani de la Tratatul de la Elysée, încheiat de generalul de Gaule şi Konrad Adenauer.

”TEMPORALITĂŢI DIFERITE”

Relaţiile s-au deteriorat în ultimele luni? ”Nu, deloc”, dă asigurări Merkel. Dar, recunoaşte ea, cei doi lideri au avut ”temporalităţi diferite”.

Cancelarul subliniază astfel că, în discursul de la Sorbona al lui Macron, consacrat în septembrie 2017 relansării Europei, ea tocmai ieşea din alegeri legislative şi negocia o nouă coaliţie.

I s-au adresat reproşuri, inclusiv în tabăra sa conservatoare, cu privire la faptul că nu a acceptat propunerile lui Macron.

Merkel pune, de asemenea, accentul asupra diferenţelor politice între cele două ţări. ”Eu sunt cancelarul unui Guvern de coalişie şi sunt mult mai dependentă de Parlament decât preşedintele francez, care nu are dreptul să intre în Adunarea Naţională”, în numele separării puterilor executivă şi legislativă.

Merkel nu împărtăşeşte nici analiza lui Macron potrivit căreia ”Europa nu a fost niciodată într-un pericol atât de mare”.

”Împi este greu săcompar situaşia actuală a Europei cu pericolele deceniilor precedente, pentru că nu eram acolo la acea vreme, iar acum sunt implicată în mod activ”, a obiectat Angela Merkel.

Macron este ”implicat”, la rândul său, însă ”nu de mult timp”, notează ea. ”Într-un fel, el aduce încă un pic de perspectivă din exterior. Este bine să ne vedem Europa din unghiuri diferite”, consideră ea.

Nathalie Loiseau, capul lidtei partidului prezidenţial La République en marche (LREM) în alegerile europene, a evocat, la rândul său, ”un ritm al Germaniei (…), al unui cancelar care a anunţat deja că este ultimul său mandat”.

”Este un ritm mai lent, care poate că nu e suficient pentru a răspunde provocărilor de azi”, a adăugat fostul ministru al Afacerilor Europene la BFM-TV.

Facebook Twitter Google+

Facebook Comments