spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Alimentaţia sănătoasă pentru copiii şcolari – sfatul medicului nutriţionist

Facebook Twitter Google+
Alimentaţia sănătoasă pentru copiii şcolari – sfatul medicului nutriţionist

Începe şcoala şi odată cu ea pregătirile. Părinţii încercă să le ofere ce este mai bun copiilor.
Creşterea şi performanţa lor depinde de educaţie, dar un rol important îl are nutriţia, iar într-o ţară în care la fiecare colţ de şcoală se găseşte un chioşc cu alimente, care nu ar trebui să facă parte din meniul copiilor noştri, nu este uşor să alegem mâncarea.

Cei mai multi părinţi citesc, se informează despre nutriţia copiilor, dar informaţiile sunt contradictorii. Ce este astăzi potrivit, mâine este complet interzis şi de nemâncat. Mai apoi apare conflictul între generaţii, bunicii fiind ferm convinşi că fac bine nepoţilor dacă îi îndoapă cu prăjituri, că doar sunt făcute în casă. Şi o fac cu toată dragostea, evident.

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, explică pentru CSID ce ar trebui să mănânce un şcolar ca să nu ajungă supraponderal.

,,Eu am fost un copil supraponderal şi mai târziu un adult obez, aşa că mi-a fost foarte greu să îmi regăsesc echilibrul metabolic şi să slăbesc. Şi asta pentru că obiceiurile alimentare se învaţă în copilărie, în primii 7 ani de viaţă”, adaugă medicul Bălănică.

Vremurile se schimbă, dar odată cu ele şi obiceiurile alimentare, apar produse care ne atrag printr- un marketing agresiv. În alimentaţie nu trebuie însă să ne cucerească ofertele şi asocierea alimentelor. În căutarea cadoului dorit, copilul confundă mâncarea nesănătoasă cu premiul şi îşi formează obişnuinţe nepotrivite.

Advertisement

Colectivitatea îşi pune şi ea amprenta, cum să mănânci tu sănătos când toţi ceilalţi mănâncă chipsuri? ,,Eşti aproape exclus dacă nu vrei să bei din amestecul colorat de lichide, care se numeşte suc sau shake, dar care numai natural nu este.
Nici mie nu îmi este uşor, medic şi tată fiind, dar perseverenţa este calea spre succes. Nu avem altă soluţie. Dacă renunţăm, vom regreta mai târziu. Copiii noştri depind de noi şi de educaţia pe care le o oferim. Totodată, noi trebuie să fim exemple, nu se poate să mâncăm fast food în faţa lor, dar lor să le cerem să mănânce brocoli’’,  susţine medicul.

Cum procedăm

  • Implicăm copiii în achiziţia de alimente şi le explicăm diferenţele dintre ele
  • Implicăm copiii în gătitul mâncărurilor
  • Limităm greşelile şi le controlăm pe cât se poate
  • Nu premiem copiii cu mâncare , în special cu dulciuri
  • Îi învăţăm să aleagă între sănătos şi nesănătos

Mâncare şi activitate fizică

Alimentaţia în timpul şcolii diferă de cea din timpul vacanţelor.  Diferenţa majoră vine din partea pachetelului de la şcoală, care, de cele mai multe ori, este nepotrivit, întrucât conţine preponderent carbohidraţi.

Totodată, meniul şcolilor, chiar dacă este avizat de nutritionişti, îmi aminteşte tot de mâncarea de cazarmă, cu mult ulei, griş, cartofi, făină şi pâine. Tocmai de aceea trebuie să îi învăţăm pe copiii noştri să distingă nutrienţii, nu caloriile. Sunt oricum prea mici pentru asta, dar necesarul de calorii poate fi obţinut şi dintr -o bucată de slănină cu cartofi şi din carnea cu legume de culoare verde. Beneficiul este însă diferit.

Copiii trebuie să mănânce raportat şi la activitatea fizică. De aceea, este bine să îi îndemnăm către un sport, individual sau de echipă. Chiar dacă pare timp pierdut, nu este. Sportul şi şcoala trebuie să se îmbine într- un mod echilibrat.

Cum poate arăta un meniu

Micul dejun: iaurt degresat cu cereale integrale, maxim 2 linguri, în funcţie de activitatea fizică ( cereale – orz, ovaz, hrişcă, nu musli sau cu diverse arome.

1-2 felii pâine prăjită, cu legume de culoare verde si carne albă slabă sau brânză skaba cu mărar sau ouă (1 ou integral şi 2 albuşuri).

Gustarea 1: este gustarea de la şcoală, unde recomand consumul de fructe. Există caserole de plastic cu capac potrivite pentru sandwich sau fructe. Fructe recomandate: măr, zmeură, căpşuni, ananas, kiwi.

Prânzul: dacă pranzul este oferit la şcoală, este bine să nu se consume şi desert. Dacă elevul merge apoi la o activitate fizică, poate consuma orez sau 1-2 felii de pâine uşor prăjită. În cazul în care prânzul se serveşte acasă, recomand un singur fel de mâncare, supă, ciorbă, salată sau tocăniţă, care să conţină carne albă sau roşie şi legume, preferabil de culoare verde. De exemplu: supă de vită cu legume, salată de vară cu peşte alb, piept de curcan la grătar cu piure de brocoli, somon cu linte verde.

Gustarea 2: poate fi un probiotic, adică iaurt, chefir sau sana, cu un procent de grăsime de 2-3% sau, dacă copilul face multă mişcare, un sandwich dintr-o felie de pâine prăjită, legume de culoare verde şi peşte/carne albă slabă.

Cina: nu trebuie să depăşească ora 20.

Poate să fie o supă de legume cu carne, dar fără găluşti sau tăiţel, o mâncare de legume cu curcan, ambele gătite fără ulei. Este bine să ne culcăm cu o uşoară senzaţie de foame şi să consumăm la cină alimente care ne ajută să avem un somn odihnitor.

Nu sunt adeptul gustărilor în pat, după ora 20, pentru că acestea duc la obişnuinţe nepotrivite şi creştere în greutate.

Noi am pregătit ghiozdanele, caserola pentru gustare şi pantofii noi. Ne vedem la şcoală, dar nu uitaţi, copiii de astăzi sunt viitorii adulţi. Modul de viaţă acum se învaţă, iar noi trebuie să le fim exemplu. Stilul de viaţă este răspunzător de 70% dintre bolile de care suferă şi sfârşesc românii.

Facebook Twitter Google+

Redactor colaborator

Facebook Comments

Mai poti citi si....