spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

12 din cele mai frumoase zone cu clădiri de patrimoniu din București sunt n pericol. Planul urbanistic care le protejează de rechinii imobiliari expiră

Facebook Twitter Google+
12 din cele mai frumoase zone cu clădiri de patrimoniu din București sunt n pericol. Planul urbanistic care le protejează de rechinii imobiliari expiră

Planul Urbanistic Zonal care protejează 12 din cele 98 de zone protejate din București și care oferă protecție clădirilor de patrimoniu din aceste areale, pentru a nu fi demolate sau agresate de intervenții urbanistice neadecvate, expiră pe 18 februarie 2019. Consilierii USR cer primarului Gabriela Firea să pună pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu General proiectul de prelungire a documentației de urbanism și să apere patrimoniul construit al Bucureștiului.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat în 2009 un plan urbanistic zonal care detalia regimul tehnic al construcțiilor din 12 zone protejate: Calea Griviţei, Magheru, Lascăr Catargiu, Labirint, Icoanei, Vatra Luminoasă, Filipescu, Bonapate-Mora, Parcelarea Mornand, U.C.B, Domenii și Bastiliei. Mai exact, planul urbanistic inventariază fiecare casă din cele 12 zone protejate, stabilește ce regim de protecție are (dacă trebuie păstrată ca atare, se poate interveni parțial sau poate fi demolată, dacă nu are nicio valoare) și ce se poate construi în zona respectivă. Primăria Capitalei a luat decizia de a face acest inventar deoarece cele 12 zone protejate erau cele mai amenințate, fiind foarte mulți dezvoltatori imobiliari care cumpărau case vechi, cu valoare de patrimoniu, le demolau și doreau să construiască în loc blocuri cu 5-6-10 etaje, distrugând astfel zona protejată. Planul are termen de valabilitate 10 ani și expiră pe 18 februarie 2019.

Primăria Capitalei trebuia să inventarieze și restul zonelor protejate din București și să facă regulamente similare, însă nu a mai făcut nimic, ignorând complet acest subiect, care ar fi putut salva ce a mai rămas din patrimoniul construit al Capitalei și ar fi asigurat o dezvoltare urbană coerentă, cu respect pentru oraș și trecutul său.

Consilierii USR au depus la secretariatul Consiliului General un proiect de hotărâre pentru prelungirea planului urbanistic zonal care protejează cele 12 zone protejate și cer primarului Gabriela Firea să îl pună pe ordinea de zi.
”Solicit Primarului General să pună proiectul de hotărâre pe ordinea de zi a primei ședințe de Consiliu General din anul 2019. Patrimoniul arhitectural și urbanistic al Bucureștiului trebuie conservat și valorificat, nu distrus și agresat. Dacă actualul Plan Urbanistic Zonal expiră, zone emblematice pentru identitatea Capitalei, cum ar fi bulevardul Magheru, parcelarea Filipescu, bulevardul Lascăr Catargiu sau parcelarea Vatra Luminoasă, vor deveni prăzi ușoare pentru speculatorii imobiliari. Scuaruri și grădini inventariate că spații verzi și imobile cartate că nedemolabile (pentru că au valoare urbanistică și arhitecturală) vor dispărea. Pe lîngă riscul la care va fi supus patrimoniul arhitectural și urbanistic, s-ar adaugă și risipă banilor publici. Proiectul de cartare a zonelor construite protejate a fost plătit din bugetul local, asftel încât, dacă Primarul General nu prelungește termenul de valabilitate, în lipsa unei noi documentații de urbanism, banii cheltuiți inițial sunt irosiți. Pentru toate aceste motive, este în interesul public că termenul de valabilitate al PUZ-ului să fie prelungit pînă la adoptarea unei noi documentații de urbanism”, a declarat Roxana Wring, consilier general USR, pentru HotNews.ro.

Miza este foarte mare deoarece, dacă acest plan urbanistic zonal expiră, mai multe proiecte urbanistice controversate ar deveni posibile.

Un exemplu este proiectul imobiliar prin care un dezvoltator imobiliar dorește să construiască trei blocuri pe Aleea Modrogan 1 A, în parcul vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric. Este vorba de zona în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, una dintre cele mai scumpe zone din București. Proiectul a primit deja aviz de oportunitate, semnat de arhitectul șef, Ștefan Dumitrașcu, și se află în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, fiind în faza de avizare a documentației de urbanism. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, casa apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care urmează să se edifice construcțiile, conservarea fiind obligatorie. Numai că în certificatul de urbanism care stă la baza inițierii proiectului funcționarii din Primăria Capitalei nu precizează nimic despre aceste reglementări.Această bucată din curtea vilei a ajuns proprietate privată după ce RA-APPS a vândut-o în noiembrie 2014 contra sumei de 4.433.800 euro fără TVA.

Facebook Twitter Google+

Facebook Comments